Permanent – ​​Majoritatea informațiilor comunicate electronic sunt permanente și publice, dacă nu sunt raportate și eliminate. O reputație negativă online, inclusiv pentru cei care agresează, poate afecta admiterea la facultate, angajarea și alte domenii ale vieții.

Greu de observat – Deoarece profesorii și părinții s-ar putea să nu audă sau să vadă agresiunea cibernetică, este mai greu de recunoscut.

Potrivit lui Joey Rushing, un procuror al comitatului Franklin, Alabama , nu există o definiție unică a unui cyberstalker - ei pot fi fie străini pentru victimă, fie au o relație anterioară/prezentă. „[Cyberstalkers] vin de toate formele, mărimile, vârstele și mediile. Ei patrulează pe site-uri web în căutarea unei oportunități de a profita de oameni.”
2. Urcarea bazata pe gen

Hărțuirea și urmărirea din cauza sexului online, cunoscută și sub denumirea de violență bazată pe gen online , sunt frecvente și pot include amenințări de viol ^[18] și alte amenințări de violență, precum și postarea informațiilor personale ale victimei. Este acuzat că limitează activitățile victimelor online sau le conduce complet offline, împiedicându-le astfel participarea la viața online și subminându-le autonomia, demnitatea, identitatea și oportunitățile.
3.  A partenerilor intimi

Urmarirea cibernetică a partenerilor intimi este hărțuirea online a unui partener romantic actual sau fost. Este o formă de violență domestică , iar experții spun că scopul ei este controlul victimei pentru a încuraja izolarea socială și a crea dependență. Hărțuitorii pot trimite e-mail-uri repetate insultătoare sau amenințătoare victimelor lor, să monitorizeze sau să perturbe utilizarea e-mail-urilor de către victimele lor și să folosească contul victimei pentru a trimite e-mailuri altora care se prezintă drept victimă sau pentru a cumpăra bunuri sau servicii pe care victima le face. nu vreau. De asemenea, aceștia pot utiliza internetul pentru a cerceta și a compila informații personale despre victimă, pentru a le folosi în scopul hărțuirii acesteia.
4. De celebrități și persoane publice

Profilul urmăritorilor arată că aproape întotdeauna aceștia urmăresc pe cineva pe care îl cunosc sau, prin amăgire , cred că îl cunosc, așa cum este cazul urmăritorilor de celebrități sau persoane publice, în care urmăritorii simt că cunosc celebritatea, chiar dacă celebritatea nu le cunoaște.
Ca parte a riscului pe care și-l asumă pentru a fi în ochii publicului, celebritățile și personalitățile publice sunt adesea ținta minciunilor sau poveștilor inventate în tabloide, precum și de către urmăritori, unii chiar părând a fi fani.
Într-un caz remarcat din 2011, actrița Patricia Arquette a părăsit Facebook după presupusă urmărire cibernetică. În ultima sa postare, Arquette a explicat că securitatea ei și-a avertizat prietenii de pe Facebook să nu accepte niciodată cereri de prietenie de la persoane pe care nu le cunosc de fapt. Arquette a subliniat că doar pentru că oamenii păreau a fi fani nu înseamnă că sunt în siguranță. Presa a emis o declarație conform căreia Arquette plănuia să comunice cu fanii exclusiv prin contul ei de Twitter în viitor.
5. De către mafioți online anonimi

Tehnologiile Web 2.0 au permis grupurilor online de persoane anonime să se autoorganizeze pentru a viza indivizi cu defăimare online, amenințări cu violență și atacuri bazate pe tehnologie. Acestea includ publicarea de minciuni și fotografii falsificate, amenințări cu viol și alte violențe, postarea de informații personale sensibile despre victime, trimiterea prin e-mail de declarații dăunătoare despre victime către angajatorii lor și manipularea motoarelor de căutare pentru a face mai vizibilă materialul dăunător despre victimă. Victimele răspund frecvent prin adoptarea de pseudonime sau deconectarea completă. Experții atribuie natura distructivă a mafioților online anonimi dinamicii grupului , spunând că grupurile cu opinii omogene tind să devină mai extreme. Pe măsură ce membrii își întăresc reciproc convingerile, ei nu reușesc să se vadă ca indivizi și își pierd simțul responsabilității personale pentru actele lor distructive. Procedând astfel, își dezumanizează victimele, devenind mai agresivi atunci când cred că sunt susținuți de figuri de autoritate. Furnizorii de servicii de internet și proprietarii de site-uri web sunt uneori învinovățiți pentru că nu au vorbit împotriva acestui tip de hărțuire. Un exemplu notabil de hărțuire online a mafiei a fost experiența dezvoltatorului de software și blogger american Kathy Sierra . În 2007, un grup de persoane anonime a atacat-o pe Sierra, amenințând-o cu viol și strangulare, publicând adresa ei de domiciliu și numărul de securitate socială și postând fotografii falsificate cu ea. Speriată, Sierra și-a anulat discursurile și și-a închis blogul, scriind „Nu voi simți niciodată la fel. Nu voi fi niciodată la fel”.