Exemplu: „Este zi.” — această propoziție poate obține doar două valori: este adevărată sau falsă.

Acesta afirmă faptul că o propoziție poate fi ori adevărată, ori falsă, dar nu se admite și a treia posibilitate.

În schimb, acest principiu nu poate fi aplicat întotdeauna, cel puțin în cadrul istoriei, deoarece nu se distinge ușor ce este fals sau adevărat. Unele lucruri nu sunt nici albe, nici negre, așa că o propoziție de genul „Imperiul Austro-Ungar este vinovat pentru declanșarea Primului Război Mondial” poate fi adevărată și falsă, deci își poate atribui valoarea de „în parte”.

Acest principiu susține faptul că în același timp și sub același raport un obiect sau o ființă are o individualitate proprie și orice lucru este identic cu el însuși.

Un exemplu reprezentativ pentru acest principiu este următorul:

,,Omul este om." Această propoziție respectă principiul identității pentru că în același timp și sub același raport, această afirmație rămâne valabilă(A=id A), așa cum am precizat la explicarea acestuia.

Un exemplu de încălcare: "Am vrut să intru în lac, dar era prea rece. Ce ar fi să intru în lacul de unghii?" Rezultatul obținut din această frază generează încălcarea principiului identității, deoarece în prima propoziție este vorba despre "lac" cu sensul de întindere de apă stătătoare, iar în cea de a doua propoziție este vorba despre "lac" cu sensul de produs pentru unghii.(Întindere de apă≠non.id.produs de unghii)

Acesta susține ca doua propoziții, dintre care una afirma si cealaltă neagă aceeași proprietate, nu pot fi împreuna adevărate.

Un exemplu în acest sens poate fi :" Ion este acasă'' si ''Ion nu este acasă'' .~(p și ~p)

Argumentare: în aceste doua propoziții se observă principiul noncontradicției deoarece o persoana nu poate fi in două locuri diferite în același timp și sub același raport

Principiul rațiunii suficiente constă in faptul că pentru a accepta sau pentru a respinge o propoziție ne trebuie un temei puternic. Există 4 tipuri de temeiuri:

1. Nici necesar, nici suficient.

2.Necesar, dar nu suficient.

3.Suficient, dar nu necesar.

4.Necesar și suficient.

Exemple pentru fiecare temei în parte:

,,Am 18 ani. Sunt major." In acest caz, fiecare propoziție reprezintă pentru cealaltă temei necesar și suficient.

,,Afară este cald, iar Mihai mănancă." În acest caz, fiecare propoziție reprezintă pentru cealaltă temei nici suficient, nici necesar, deoarece aceste două propoziții nu au nicio legătură între ele în niciun context.

,,Elevul a promovat examenul. Acesta a fost prezent la examen și a luat nota 10." În acest caz, propoziția 2 reprezintă temei necesar, dar nu suficient pentru propoziția 1 pentru că a fi prezent la examen este necesar pentru a promova, însa totuși prezența nu garantează promovarea. De asemena, propoziția 3 este temei suficient, dar nu necesar pentru propoziția 1, fiindcă a obține nota 10 este suficient pentru promovare, însă se poate promova și cu note mai mici de 10.

Principiile logice sunt, deci, niște instrumente de gândire care ne ajută să luăm decizii clare în viața de zi cu zi și eficente, ele fiind mult mai prezente decât ne dăm noi seama.

Una dintre folosințele lor o are în luarea deciziilor raționale, de exemplu în momentul în care avem de ales între două opțiuni când alegem un job sau un produs, analizăm argumentele pro și contra pentru a determina care este mai bun pentru sinele nostru, astfel ne lăsăm mai rar conduși de impulsuri.

NU există un "polițist al logicii", dar în anumite contexte se ține cont de respectarea lor ,precum la interviu , unde fiecare propoziție este analizat de către intervievator sau chiar la școală , unde profesorii ne evaluează argumentările , eseurile cât și examenele pe care le susținem și caută să urmărim logică in cele scrise.