Mediu polar cuprins între 70º și 90º latitudine nordică și sudică. Ocupă Groenlanda, insulele din Oceanul Arctic și Antarctica.

-zona polara

-zona arctica

-zona antarctica

-zona montană rece

b.Mediul polar. Se dezvoltă unele tipuri rare de mușchi și licheni și alge care dau diferite coloraturi ghețarilor (roșiatică, portocalie etc.).

b.Mediul polar. Acestea sunt ținuturile pinguinilor (Antarctica), ale urșilor polari (Arctica), ale morselor, focilor. Apele reci subpolare și polare sunt preferate de balena albastră și cașalot.

Aceste soluri nu pot fi utilizate pentru cultura plantelor, având ciclul scurt de vegetaţie.

În scurta vară polară, vegetaţia este totuşi prezentă şi formată din:

a) ierburi;

b) rogozuri;

c) licheni;

d) tufişuri lemnoase ascunse (plop, salcie, mesteacăn, răşinoase). 

Activitățile umane, în special arderea combustibililor fosili, defrișările și agricultura intensivă, au dus la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2, CH4, etc.). Acest lucru accelerează încălzirea globală, afectând în mod deosebit regiunile reci. În zonele polare și montane, acest fenomen se manifestă prin:

• Topirea accelerată a ghețarilor și a calotelor glaciare. Acest lucru contribuie la creșterea nivelului mării și afectează fluxurile de apă dulce în ecosistemele locale.

• Schimbarea tiparelor de zăpadă și gheață. Zăpada și gheața reflectă o mare parte din radiația solară (albedo ridicat), iar reducerea acoperirii de zăpadă duce la absorbția unei cantități mai mari de căldură, amplificând încălzirea (efect de amplificare arctică).

Ecosistemele din regiunile reci sunt extrem de sensibile la schimbări climatice și la intervențiile umane. Principalele efecte sunt:

• Extinderea zonelor de vegetație. Pe măsură ce temperaturile cresc, speciile de plante din zonele temperate încep să se extindă în regiunile reci, schimbând compoziția ecosistemelor locale. Tundra arctică, de exemplu, poate fi treptat înlocuită de păduri boreale.

• Efectele asupra faunei. Animalele adaptate la medii reci, precum urșii polari, renii și păsările migratoare, sunt afectate de reducerea habitatului, schimbarea surselor de hrană și perturbarea ciclurilor sezoniere.

În regiunile reci, în special în zonele polare și subpolare, s-au intensificat activitățile economice, cum ar fi:

• Explorarea și extracția resurselor naturale. În regiuni precum Arctica, au loc activități extinse de extracție a petrolului, gazelor naturale și mineritului. Aceste activități nu numai că degradează mediul local (poluare, defrișare), dar pot provoca și scurgeri de petrol și poluare industrială.

• Poluarea aerului și apei. Poluanți chimici (ex: mercurul, microplasticele, metale grele) transportați de vânt și curenții oceanici pot ajunge în regiunile reci, afectând fauna sălbatică și calitatea apei. De exemplu, mercurul poate acumula în lanțul trofic și poate afecta speciile vulnerabile.

Permafrostul este un strat de sol înghețat permanent, prezent în multe regiuni reci, precum tundra arctică. Încălzirea globală determină topirea permafrostului, cu efecte negative semnificative:

• Eliberarea metanului. Pe măsură ce permafrostul se topește, cantități mari de metan, un gaz cu efect de seră foarte puternic, sunt eliberate în atmosferă, amplificând schimbările climatice.

• Instabilitate structurală. În regiunile unde se dezvoltă infrastructură (drumuri, clădiri, conducte), topirea permafrostului poate provoca alunecări de teren, inundații și prăbușiri de sol, afectând comunitățile umane și mediul înconjurător.

Turismul în regiunile reci, cum ar fi excursiile în Antarctica sau turismul montan în regiunile alpine, a crescut în ultimele decenii. Aceasta poate avea următoarele efecte:

• Creșterea poluării locale. Infrastructura turistică, de la construcția de cabane și drumuri la poluarea produsă de vehicule și vase de croazieră, afectează ecosistemele fragile.

• Perturbarea faunei locale. Prezența turistică masivă poate deranja speciile sălbatice, afectându-le comportamentul natural, cum ar fi migrația, hrănirea sau reproducerea.

Odată cu topirea gheții marine în Arctica, rutele maritime devin din ce în ce mai accesibile pentru transportul de mărfuri. Acest fenomen aduce riscuri:

• Creșterea traficului maritim. Navele comerciale și de pasageri contribuie la poluarea aerului și apei, la riscuri de coliziune cu fauna sălbatică (balene, foci) și la scurgeri accidentale de petrol.

• Explorarea și competiția pentru resurse. Odată cu deschiderea de noi rute, crește și interesul pentru explorarea și exploatarea resurselor naturale, amplificând presiunea asupra ecosistemelor din regiunile reci.

-https://geolearn.org/zona-rece/subpolar/

https://geografilia.blogspot.com/2015/02/zonele-biogeografice-zona-rece.html

-https://www.colegiu.info/mediul-de-tundra-suprafata-clima-anotimpurile-solurile-populatia