Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se știe exact de unde a luat naștere. Se bănuiește că pomul de Crăciun ar fi apărat pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul acestui obicei a intrat și în tradiția creștină.

În România, bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat această tradiție.

Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În timp, sa trecut la ornarea acestuia cu fel și fel de minunății, printre care: globulețele de sticlă, beteala, bomboanele de ciocolată, instalații luminoase, etc.

Există, de asemenea, obiceiul ca în vârful bradului de Crăciun să se așeze o stea , simbol al stelei care ia călăuzit pe magi până la Betleem. Despre această stea se spune că aduce noroc și duce la îndeplinirea dorințelor .