Pentru formarea noţiunilor de adunare și scădere, punctul de plecare este mânuirea obiectelor (etapa perceptivă), urmând ca apoi să se facă trecerea la efectuarea de operaţii cu reprezentări ce au tendinţa de a se generaliza (etapa reprezentărilor), pentru ca, în final, să se poată face saltul la conceptul matematic de adunare și de scădere(etapa abstractă).

Pentru efectuarea adunărilor, în faza concretă, elevii formează, de exemplu, o mulţime de fluturi roşii cu 4 elemente şi o mulţime de fluturi galbeni cu 5 elemente. Reunind cele două mulţimi de fluturi, se formează o mulţime care are 9 elemente. Se repetă apoi acţiunea folosind alte obiecte (creioane, beţişoare, flori, degete ş.a.), până ce elevii conştientizează că reunind o mulţime formată din 4 obiecte cu o altă mulţime formată din 5 obiecte se obţine o mulţime formată din 9 obiecte. 

În etapa abstractă, dispare suportul intuitiv, folosindu-se doar numerele. Se introduce acum terminologia specifică (termeni, sumă/total) şi se evidenţiază proprietăţile adunării (comutativitate, asociativitate, existenţa elementului neutru), fără utilizarea acestor termeni şi cu apelare la intuire, ori de câte ori este necesar. Tot în această etapă se poate sublinia reversibilitatea operaţiei, prin scrierea unui număr ca sumă de două numere (“descompunerea” numărului), ce reflectă simetria relaţiei de egalitate. 

Activități de învățare:

-numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 10 în 10), folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene;

- compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 100, folosind obiecte, desene şi numere; 

- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0-100 (ex.: La piaţă, Facem ordine în bibliotecă etc.); 

- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor; 

- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente”;

- efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu obiecte sau prin operaţia inversă;

-evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără precizarea terminologiei; - găsirea ”regulii” pentru o corespondenţă de următorul tip: 3→7; 4→8; 5→9 - rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, cu şi fără trecere peste ordin, respectând algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor şi zecilor;

Competențe specifice vizate : 2.3 si 2.5
clasa pregătitoare:
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situații de comunicare uzuală
clasa I
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în diferite contexte de comunicare
clasa a II-a
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare
clasa a III-a
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situații de comunicare în funcție de partenerul de dialog.
clasa a IV-a
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacțiuni orale.

 

    Din scurta mea experiența mea la catedră,  am observat la elevi dificultăți în exprimarea de mesaje orale, mai ales, în participarea acestora la dialoguri scurte, în diferite situații de comunicare.
Am constatat de multe ori că elevilor le este jenă să vorbească în public, nu reușesc să-și adapteze discursul la situațiile concrete de comunicare, nu pot realiza un dialog coerent cu partenerul de discuție, repetă de multe ori ceea ce a auzit anterior, etc. 
Am încercat prin diverse metode și strategii să-i ajut să-și învingă tracul și să le ofer șansa de a-și dezvolta această competență prin:
 - jocuri de rol (suntem reporteri)
 - teatru de păpuși ( folosirea măștilor sau a unor marionete îi ajută să se detașeze și să aibă mai multă încredere în ei)
 

 

Concret, la clasa a IV- a, găsesc greu de dezvoltat atat competența specifică 2.2. ,,recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană”, cât și competența specifică 2.3.,,deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale” fiindcă nu este suficientă abordarea teoretică a conținuturilor , deoarece există pericolul de a rămâne la stadiul memorării unor adevăruri generale, cu caracter de normă socială imperativă:

,,Să ne comportăm civilizat!”

,,Să nu fim obraznici!”

,,Să ne respectăm unii pe alții!”

Și putem continua. Desigur, este bine ca elevii să își însușească normele de conduită, deprinderile de comportament social –civic, dar este cu adevărat eficient atunci când mutăm accentul de pe partea teoretică, pe cea practică, de conștientizare și acțiune activă.

De aceea, știind că acest tip de comportament are precedent în copilărie, cadrele didactice trebuie să acționeze, în opinia mea, în două moduri:

Atingerea competenței specifice 2.3. ,,deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale” necesită și studierea unor documente de specialitate, în paralel cu observarea sistematică a elevilor și efectuarea de notițe pertinente în caietul învățătoarei.

Prin comportament antisocial, în rândul elevilor de clasa a IV a, se înțelege orice acțiune care dăunează sau nu ține cont de sentimentele celorlalți și/sau de bunăstarea lor:

-etichetarea celorlalți ;

-aroganța și manipularea celorlalți;

-impulsivitatea și agresivitatea, având în vedere faptul că încăpățânarea și opoziția tăcută sunt elemente ale agresivității pasive;

Intervenția se poate face prin educație emoțională și inițierea de activități ca:

-jocuri didactice de tipul ,,Roata emoțiilor”;,,Sunt alături de suferința ta!”insistând  pe exersarea empatiei și a solidarității;

De asemenea, comportamentul prosocial se poate exersa prin:

Dincolo de toate acestea, găsesc greu  de realizat aceste competențe specifice fiindcă ele trebuie continuate acasă și în societate, iar intervenția noastră, a cadrelor didactice, poate fi chiar imposibilă mai departe de spațiul clasei, căci fiecare familie are felul ei propriu de a fi,iar societatea, per ansamblu, nu oferă cele mai bune modele de conduită socială și morală, ci trebuie efectuat un atent proces de selecție, la care nu toți părinții sunt dispuși.

 

 

 

 

Clasa : a II-a

Competenta generala : 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;

Competenta specifica : 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare;         

     Programa CLR/LLR reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învăţare oferit elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii. Obiectivul central al studierii limbii şi literaturii române în învăţământul primar îl constituie dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare orală şi scrisă ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare semnificative din punct de vedere al vârstei.

      Lectura personalizată a programei școlare, efectuată de fiecare cadru didactic este o activitate laborioasă, profundă, ce implică studiu și timp. Programa școlară este ”filtrată” prin schemele interpretative proprii fiecăruia dintre noi. 

        In urma activitatii desfasurate la catedra, pot spune faptul că,  participarea cu interes a elevilor, la dialoguri,  în diferite contexte de comunicare se poate realiza prin  intermediul urmatoarelor  activitati :

- participarea la discuţii în perechi/ în grup pe teme de interes (timpul liber, animalul preferat, cartea preferată, prezentarea produselor activităţii şcolare etc.);

- formularea unor întrebări referitoare la subiecte de interes;
- jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice, întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi imaginare 
- formularea unei opinii referitoare la un personaj/ o întâmplare/ un mod de comportament etc 
- identificarea unor obiecte/ fiinţe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri de grup 
- utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulţumire, corespunzătoare unui anumit context etc.

Clasa a III-a

2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice

2.2. Acceptarea echilibrată a victoriei/înfrângerii în cadrul jocurilor de mișcare

De foarte multe ori copiii nu ştiu să se joace, nu respectă regulile unui joc, nu apreciază echipa, nu respectă adversarul, nu ştiu să piardă (unii fac chiar crize de isterie, plâng, unii de supărare nu mai vor să se joace, se trântesc pe jos, etc). De aceea ei trebuie să înţeleagă că la joc, ca şi în viaţă de cele mai multe ori, unul sau unii câştigă, iar altul sau alţii pierd. Învățătorul  trebuie să se joace alături de elevi  , nu doar să le explice și sa le demonstreze . Prin participarea învățătorului la joc, această activitate capătă importanţă ȋn faţa copiilor, este „ luată ȋn serios” şi, ȋn acelaşi timp, sunt rupte barierele şi rigiditatea relaţiei adult-copil, cadru didactic- elev.

Pentru a atinge această competență propun următoarele jocuri: Şoarecele şi pisica, Leapşa, Şotronul, Ursul doarme, Uliul şi porumbeii, Batistuţa şi multe altele;vizualizare fimulețe jocuri sportive despre drumul spre victorie al sportivilor, discuții, încurajări. Aceste jocuri au o lungă tradiție și se joacă chiar de la grădiniță , inclusiv eu le jucam atunci când eram mica și de cele mai multe ori ajută la relaționare , la prietenii și la buna dispoziție.

    Bineînțeles cadrul didactic este liber să-şi aleagă activităţile de învăţare şi, dacă va fi cazul, să le modifice, să le modeleze cum va dori, cum va crede că e mai bine pentru buna reuşită a activităţii, poate chiar să accepte unele jocuri  popuse de elevi.

Clasa: I

             Competenţa  specifică din programa disciplinei  ”Comunicare în limba română”, clasa I, pe care o găsesc mai greu de dezvoltat la elevii mei este:

 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de suport imagistic

            Această competenţă mi se pare mai greu de atins din cauza refuzului unor părinţi de a le achiziţiona elevilor cărţile necesare, pe de o parte din cauza costurilor, pe de altă parte considerând că investiţia în cărţi nu reprezintă o prioritate. Astfel, nu îi încurajează pe copii să citească şi nici nu le stârnesc interesul pentru lectură.

 Dintre soluţiile pe care le-am identificat, propun:

-         mărirea fondului de carte al școlii cu titluri ce atrag elevii la lectură;

-          reducerea prețului la cărți pentru copiii care provin din familii dezavantajate;

-         activităţi desfăşurate în biblioteca şcolii;

-         amenajarea unui ,,colţ de lectură” în sala de clasă;

-         completarea unui panou al clasei cu titlurile şi autorii cărţilor citite;

-         jocuri de rol: ,,La bibliotecă”, ,,La librărie”.

O competenta specifica pe care o găsesc mai greu de dezvoltat la elevi este

Am observat că elevii se exprimă greu când trebuie să ofere informații despre sine, despre familie, colegi etc., folosind enunțuri proprii sau când trebuie să schimbe topica propoziției prin schimbarea intonației sau a accentului, în funcție de scopul comunicării.De asemenea în recitarea unor poezii pe teme familiare, elevii nu respectă pauzele corespunzatoare semnelor de punctuație și recită fără intonație. Ei se grăbesc să termine de spus poezia și recită cu rapitidate.

Am observat acest lucru atât la memorarea poeziilor din manual, cât și la reproducerea unor roluri cu ocazia unor activități extrașcolare ( serbări, concursuri).Avand în vedere că la aceasta vârsta funcționează ,, puterea exemplului,, și copiii în general imita adultii, am căutat să le exemplific cât mai bine modul în care trebuie să recite, le-am demonstrat interpretarea unor roluri în diverse scenete organizate cu ocazia unor evenimente.

Am urmărit să-i sensibilizez la citirea model a unei poezii, să-i fac sa înțeleagă mesajul  și ce sentimente a vrut poetul sa transmită.

Alte activități de invățare ar putea fi:

- vizionarea unor spectacole organizate de copii;

- jocuri și exerciții de  imbunatatire a dictiei;

- dramatizarea unor scene din povești.

   Elevii întâmpină în general dificultăți în a lucra cu harta în ceea ce privește:

-identificarea poziției pe harta României  a unor elemente geografice;

- exprimarea poziției elementelor geografice prin intermediul punctelor cardinale

  Pentru a putea dezvolta această competență, am încercat să găsesc activități și metode potrivite care să conducă la formarea acesteia.

  In primul rând consider că în orice clasă ar trebui să se găsească afișată, la scară mare, harta României Chiar dacă geografia se studiază în clasa a IV-a, elevii iau contact cu harta încă din clasele mai mici.

  Folosirea anumitor jocuri provoacă și antrenează elevii  în orientarea pe hartă: 

        - Caută-mă pe hartă!(descrierea unei unități geografice indicând trăsaturile caracteristice și punctul cardinal în care se găsește);

         -Vânătoarea de comori (pe baza unei hărți, elevii vor trebui să descopere comoara ascunsă)

 

 

Comunicare în limba română – clasa a IV-a

Competența specifică:3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărți adecvate vârstei

Principalele obstacole pe care le-am întâlnit în realizarea acestei competențe sunt:

-          Lipsa unui vocabular bogat, variat din cauza dezinteresului pentru lectură;

-          Lipsa unei coerențe și a succesiunii logice a ideilor sau a faptelor narate

-          Desprinderea informațiilor esențiale dintr-un text citit.

Pentru a-i determina pe elevii mei să devină cititori pasionaţi, mi-am propus să le formez cu răbdare şi multă stăruinţă, gustul pentru lectură.

Voi prezenta în continuare câteva modalităţi de stimulare a interesului pentru lectură:

-          Formarea bibliotecii la clasă și a bibliotecii personale;

-          Realizarea unor portofolii care cuprind date biografice, aspecte esențiale din opera lor;

-          Ghicitorile literare ( indicarea operei, a autorului, recunoașterea lecturii în urma citirii unui fragment)

-          jocul cu versurile -învățătorul recită câteva versuri dintr-o poezie, iar elevii continuă; 

-          diafilme, benzi audio și video;

-          șezătorile, dramatizările.

La una dintre întâlnirile cu părinții le-am propus câteva modalităţi prin care pot petrece momente plăcute alături de copiii lor şi în  acelaşi timp îi pot  ajuta să pătrundă în lumea magică a cărţilor.

●       Să viziteze împreună cu copilul o librarie;

●       Să citească împreună cu copilul lor (exemplul personal și activitățile în comun sunt cele mai bune metode de a stimuli gustul pentru lectură al copilului)

●       Să organizeze jocuri literare împreună cu copilul;

●       Să încurajeze copilul să descopere literatura de călătorie