-căderea Chiriței de pe cal; Șarl: „ușoară ca o pană de lișiță”
 
- vinderea curcanului ca peșcheș de 57 de ori
 
-deghizarea lui Leonaș în ofițer, birjar și actriță
-episodul în care Ion aduce un răvaș de la Bârzoi, iar Chirița, deși nerăbdătoare să
afle vestea, îi cere slugii să i-l înmâneze așa cum cere eticheta, cu șervet și
farfurie; Ion se
conformează, așezând, însă,
 șervetul și talgerul peste răvaș

-Chirița și Bârzoi întruchipează, într

-o manieră caricaturală, două tendințe

contrare,

anume cea inovatoare și cea

conservatoare

-Chirița reprezintă parvenitismul și snobismul boierului

 de țară, nemulțumit de

condiția sa; totuși, ea are meritul de a susține progresul social, propunând celor apropiați un nou mod de viață

 - Bârzoi -aflat sub autoritatea soției (deși se opune cu vehemență schimbărilor,

vociferând mereu, se conformează pentru

 a-i face pe plac)

-Guliță întruchipează tipul răsfățatului

 

 
-notă pregnantă regional moldovenească (șî, țâne, cumnățâco, nineacă, litopisățu)
 - amestec de cuvinte
românești și franțuzești („ils sont de minune”, „c’est qu’
il est tres…zburdatic”, „est-ce que vous êtes… mulțămit”)
- traducerea defectuoasă, eronată în franceză a unor expresii idiomatice specific românești(„boire un cigare”,„tambour d’instruction”,„fleursde coucou”,„parlera comme l’
eau”)
 -cuvintele franțuzești inexistente ale lui Guliță (fripturision, furculison, învârtision, trântision)

-sugerează inferioritate, idioțenie, prostie, lezare a autorității

 -„Bârzoi”

-numele este antitetic față de comportamentul personajului, aflat sub papucul soției

 -„Guliță”

-sugerează, prin sufixul diminutival, retardul

-„Șarl(ă)”

-varianta neaoșă a numelui Charles, duce cu gândul la „șarlatan”

 -„Chirița” –trimite cu gândul la diverse onomatopee (a mârâi, a chițăi, a cotcodăci);

indică personalitatea protagonistei (enervantă, mahalagioaică)