Termen latin: tunica (pl. tunicae)

Descriere: Garment de bază, purtat de bărbați și femei. Pentru femei, tunica era lungă (până la gleznă), cu mâneci lungi sau scurte, confecționată în principal din lână sau in, uneori din bumbac (mai târziu).

Utilizare: Purtată direct pe corp, adesea legată cu o curea („cingulum”) pentru a marca talia.

Termen latin: stola (pl. stolae), numită și vestis longa în sursele literare

Descriere: Rochie lungă, fără mâneci, peste tunică. Avea bretele late („analeptrides”) și o imbrăcătură cu falduri verticale („rugae”). Se purta doar de femeile căsătorite, ca semn al statutului lor de matrona.

Istoric: Inițial rezervată femeilor patriciene (sec. III a.Chr.), extinsă la plebea și la femeile eliberate devenite matrona. Devenise semn distinctiv al femeilor de rang înalt în perioada augusteană, dar a dispărut circa sec. II p.Chr.

Termen latin: palla (pl. pallae)

Descriere: Mantou dreptunghiular, purtat peste stola (ca un șal) când femeia ieșea din casă. Se fixa adesea cu fibule (broșe). Palla era similară cu pallium (togă), dar pentru femei fiind rectangulară (nu semicirculară), iar țesătura mai fină.

Utilizare: În mediul exterior, la plimbări, târguri sau forum. Putea fi îmbrăcată peste cap (ca voal) când femeia voia să fie mai modestă.

Materiale: În principal lână și in. La femeile bogate apare și mătase (importată din Orient), iar bumbac, mai rar.

Culori:

• Alb (semn de puritate și modestie)

• Violet (purpura Tyrii – rezervată elitelor, folosită la bordură: clavus)

• Roșu, galben, verde (din pigmenți naturali – plante, scoici etc.)

Borduri și împletituri: Hainele importante (stola) puteau avea pe margine o bandă lată (instita/limbus), cusută cu fir de lână colorată, uneori cu modele geometrice.

Fibule și broșe: Piese metalice (bronze, uneori argintate/oro) folosite ca închizătoare pentru palla, stola și tunică.

Fibule: Broșe simple sau decorate, din bronz sau argint, cu motive geometrice, folosite pentru a fixa palla și pentru a uni bretelele stoliei.

Girdles (cingulum): Curele țesute din piele sau in, uneori ornamentate, pentru strângerea taliei peste tunică.

Bijuterii: Cercei, brățări și coliere (din aur, bronz, sticlă sau pietre semiprețioase). Femeile romane elite purtau adesea pandantive și coliere cu mărgele de sticlă colorată sau perle.

Încălțăminte: Sandale din piele (calcei și socci), uneori cu decorațiuni pentru ieșiri la ocazii speciale.

Coafuri specifice:

• Tutulus (păr ridicat în vârful capului, prins în benzi de lână, purtat de matronae la sfârșitul Republicii – evoca modestia).

• Noduri și răsuciri elaborate (sub Imperiul Roman, femeile bogate aveau coafuri foarte complicate, cu bucle fixate cu ace; tipice erau „coafura Flaviană” și stiluri ondulate).

Accesorii de păr: Ace metalice (fibulae miniaturale), benzi textile (vitta), panglici colorate.

Machiaj: Folosirea pudrei de plumb (albire a tenului), jaranje de roșu (pomade) pe obraji, gene vopsite cu tubule de cărbune.