Credința se oglindește și în ceea ce crează oamenii : în arhitectură, în arte plastice, în literatură, în muzica etc.

Componenta religioasă a culturii române este foarte vie în perioada premodernă. În Evul Mediu , creștinismul, care fusese adoptat timpuriu de strămoșii românilor, devine o religie bazată pe carte. Cuvântul scris- mai întâi, manuscris, apoi tipărit circulă prin intermediul cărților de cult în limba slavonă. Cărturarii contribuie la modelarea limbii române în dorința de a da glas credinței. La acest palier participă și cultura populară, prin componenta religioasă, creștinismul popular și prin creația folclorică.

Cultura română veche nu poate fi înțeleasă în afara cadrelor mentalităților vremii. În Țările Române , ca și în alte părți ale lumii, omul medieval e, în primul rând , un om religios , a cărui viață este ghidată de credință și de speranța mântuirii. Cu o percepție mai acută a efermității și a instabilității (într-o lume violentă), omul medieval trăiește mai acut o dimensiune spirituală a existenței (prin rugăciune, post, jurământ). Valorile etice (bunătate, milă, dreptate etc) se întemeiază pe cele religioase. Sunt subordonate în mare măsură religiosului politica, justiția, arta, viața cotidiană.

Rescris :

Uite-l pe Ștefan Vodă,pe care țara cu multe regrete l-a îngropat la mănăstire în Putna, care a fost creată de el. Atât de mult îl regretau, încât toți plângeau de parcă le-ar fi murit vreun părinte, că toți știau că au scăpat de multă apărare. După moartea lui, încă i se spune Ștefan Vodă, nu pentru caracterul său, pentru că a fost un om păcătos, ci pentru creațiile sale, pe care niciunul dintre domnitori, nici înainte nici după, nu au reușit.

Modificările fragmentului :

1. pre-pe

2. Ștefan vodă-Ștefan Vodă

3. atâta-atât

4. cunoștiia-cunoșteau

5. scăpatu-scăpau

6. apărătură-apărară

7. ce-că

8. zicu-zic

9. sveti-sfântul

10. sufletu-sufletul

11. ieste-este

12. au-a

13. fostu-fost

14. carile-care

15. niminea-nimeni

16. nainte-înainte

17. ajunsu-ajuns

De aceea, deoarece am văzut ca lipsesc poveștile și istoria anilor din cronicile vechi ale Moldovei, am adunat din sursele noastre cele pe care le-am aflat ca sunt adevărate și am adus poveștile în cronicile vechi ale Moldovei, care să fie la locul lor, toate acelea pe care le-am găsit mai înainte pentru a le arata, toate ordonate și marcate corespunzător, am strâns toate sursele intr-un singur și am făcut un lucru desavarșit, de care am muncit pentru a nu lăsa nimic nescris.

Modificări:

1. „Acèia" -> aceea

2. „deaca" -> deoarece

3. „cel leșesc" -> moldovenesc

4. „carele, carea, careși" -> care

5. „nainte" -> înainte

6. „pre rand" -> pe rand / ordonate

7. „insâmnand" -> a marca / a semna

8. „izvodit" -> a obține

9. „izvoadele" -> sursele

10. „disăvarșite" -> desavarșit

Religia oferă un set de valori morale după care omul se modelează. Codurile etice prezente în majoritatea religiilor ,cum ar fi respectul pentru viață, empatia și dreptatea sunt fundamentale pentru conviețuirea în societate. În plus, religia răspunde nevoii de a găsi sens și scop, mai ales în fața dubiilor existențiale, cum ar fi moartea sau suferința.

Mai mult, religia contribuie la cunoașterea interioară.Ritualurile și tradițiile religioase întăresc legăturile între oameni , oferindu-le pace interioară.

În plus, religia, deși importantă în trecut, este privită astăzi de mulți ca o adaptare culturală la nevoile unor timpuri trecute.

În concluzie, religia poate fi o componentă fundamentală pentru unii oameni , deoarece ei au nevoia de a crede în divin pentru liniște și pace.

În primul rând, religia oferă un cadru moral și etic care ghidează comportamentul oamenilor. Deși fiecare religie este diferită in felul ei, toate încurajează ajutorul reciproc, solidaritatea, precum și compasiunea fața de cei din jurul nostru. Alte calități importante pe care toate religiile le promovează sunt sinceritatea, respectul și empatia care contribuie la formarea unei societăți armonioase.

În al doilea rand, religia îndeplinește o funcție psihologică importantă, oferindu-le confort și speranța oamenilor. Credința intr-o putere superioară ajuta oamenii sa facă fața provocărilor și să gasească sensul existenței lor. De asemenea, credința contribuie la schimbarea mentalității persoanelor care se confrunta cu singurătatea. Prin rugăciune sau meditație, oamenii singuri pot simți o legătură cu ceva mai mare decat ei, alungând astfel sentimentul de singurătate.

În concluzie, religia este atât o influență puternica asupra oamenilor, cât și un suport emoțional necesar în momentele dificile.

Este o mărturisire a unui cronicar care își justifică efortul de a continua tradiția scrierii istoriei, pentru a păstra memoria evenimentelor și a domnitorilor Moldovei. Modificări: apucatu-m-am → m-am apucat

• văzindu și cunoscând → văzând și înțelegând

• să însămnéze → să continue

• socotit-am → am socotit

• să părăséște → se părăsește

• zică → spună

• carele mai nainte de alții → care au fost înaintea noastră

Un prim argument în favoarea religiei este legat de funcția sa morală și etică. Religia oferă un set de principii și reguli care ghidează comportamentul indivizilor și al comunităților. Spre exemplu, precepti precum "să nu ucizi" sau "să-ți iubești aproapele" contribuie la consolidarea relațiilor sociale și la evitarea conflictelor. Pentru multe persoane, religia este sursa unor valori fundamentale, cum ar fi compasiunea, dreptatea sau onestitatea, care le influențează alegerile de zi cu zi.

Un alt argument pentru rolul fundamental al religiei este capacitatea sa de a oferi un sens vieții. În momente de suferință sau incertitudine, credința religioasă poate aduce alinare, speranță și o perspectivă mai largă asupra existenței. Ceremoniile religioase și rugăciunile creează o legătură spirituală, oferind suport emoțional și sprijin comunitar. Pentru mulți oameni, religia înseamnă mai mult decât ritualuri; este o cale de a înțelelege scopul și esența vieții.

În concluzie, religia poate fi considerată o componentă fundamentală a vieții omului pentru cei care o adoptă ca sursă de valori morale. Totuși, într-o lume pluralistă, unde multiple perspective contribuie la diversitatea umană, rolul religiei nu este universal. Importanța sa depinde de contextul cultural, de alegerile individuale și de alternativele pe care oamenii le consideră relevante pentru viața lor.

2.Cu ajutorul lui Dumnezeu, m-am apucat pentru început să scriu despre ceea ce au spus și ce au însemnat alții. De aceea, gândindu-mă și socotind din toată inima, ca să pot afla cu adevărat acest lucru, am adunat izvoare și le-am pus împreună. Citind aceste izvoare, am găsit și acest izvod, pe care l-a scris Uréche vornicul, și după ce l-am citit, am considerat că este adevărat, însă conține mai multe informații din cărțile străine decât din izvoadele noastre. Acestea din urmă sunt mai ample în poveștile lor și mai clare în detalii, dar nu arată toate semnele și faptele care s-au făcut în țară, pentru că este posibil ca cronicarii străini să nu fi știut toate evenimentele pentru a le scrie.

Modificări :

•„Ci cu ajutoriul lui Dumnezeu” → „Cu ajutorul lui Dumnezeu”

•„întăi” → „pentru început”

•„pocuiu afla” → „pot afla”

•„să fie deplin” → „ca să pot afla cu

adevărat acest lucru”

•„adunat-am izvoade pre rând de i-am împreunat” → „am adunat izvoare și le-am pus împreună”

•„Și citind izvoade pre rând” → „Citind aceste izvoare”

•„aflat-am și acest izvod” → „am găsit și acest izvod”

•„carele l-au scris Uréche vornicul” → „pe care l-a scris Ureche vornicul”

•„deaca l-am citit” → „și după ce l-am citit”

•„l-am socotit că este scris adevăr” → „am considerat că este adevărat”

•„însă mai mult din cărțile streinilor decât din izvoadele noastre” → „însă conține mai multe informații din cărțile străine decât din izvoadele noastre”

•„că numai cât tinde poveștile mai largŭ și de agiuns și mai deschis” → „Acestea din urmă sunt mai ample în poveștile lor și mai clare în detalii”

•„iar semnele sau tocmélele și lucruri câte s-au făcut în țară” → „dar nu arată toate semnele și faptele care s-au făcut în țară”

•„că poate fi că n-au știut de toate cronicariul cel leșesc să le scrie” → „pentru că este posibil ca cronicarii străini să nu fi știut toate evenimentele pentru a le scrie”

Pe de altă parte, unii susțin că religia nu este esențială pentru toți oamenii. În societățile moderne, mulți indivizi își construiesc valori morale și etice pe baza rațiunii, științei și experiențelor personale, fără a se baza pe credințe religioase. Astfel, religia poate fi văzută mai degrabă ca o alegere personală decât ca o necesitate universală.