-identifice caracteristicele unei naturi statice

-să recunoască tipurile de compoziție

-să realizeze o schiță compozițională

Iși are originea în Evul Mediu și perioada Greco-Romană dar s-a remarcat ca gen artistic abia în secolul XVI în pictura olandeză.

Lucrări cu un astfel de subiect au fost descoperite și in Pompeii (bol cu fructe și vază, diverse mozaicuri ce ilustrează alimente și obiecte de veselă) sau Vatican (mozaic -natură statică de sec II).

Tipuri de natură statică

• cu flori

• banchet

• simbolică

În secolul XIX odată cu apariția artei academice, natura statică și-a pierdit din importanță astfel a apărut o așa zisă Ierarhie a genurilor ce susținea că subiectul este cel mai important și plasa natura statică la finalul listei. Scenele biblice, mitologice sau peisajele naturale erau considerate cele mai importante și meritau să fie pictate. Odată cu declinul artei neoclasice artiștii s-au axat pe portrete sau subiecte de gen, pictorii romantici (Delacroix, Goya, Courbet) au nu caută o reprezentare mimetică a unor simple obiecte ci vor să exprime propriile sentimente și experiențe.

Odată cu secolul XX mișcările de avangardă au dus pictura într-o direcție nonfigurativă ce va ajunge spre abstracție. Mișcări precum cubismul, suprarealismul sau futurismul au continuat să redea obiecte din natura statică într-o manieră total unică și ruptă de figurația clasică olandeză.

Secolul XX a adus evoluții atât în domeniul picturii cât și în ceea ce privește fotografia. În prezent, natura statică este încă relevantă în zilele noastre ci nu doar ca subiect de exercițiu tehnic.

-realizarea schiței compoziționale

-măsurarea corectă a obiectelor

-încadrarea corectă în pagină