<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>Proiect limba română  by ANDREEA RODICA MIU</title>
      <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9</link>
      <description>Frumusețile României </description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2021-05-31 06:28:31 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2024-04-20 07:15:17 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url></url>
      </image>
      <item>
         <title>Balta vrajitoaelor</title>
         <author>rafaelpandele</author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572951306</link>
         <description><![CDATA[<div>Rafael pandele<br>In apropiere de Bucuresti, langa padurea Cernica, se afla o balta inconjurata de legende, de care unii localnici se tem si acum. Se spune ca langa acest petic de apa au loc fenomene inexplicabile.</div><div><em>“Balta Vrajitoarelor”,</em> ascunsa in mijlocul padurii <strong>Boldu-Creteasca</strong>, are un diametru de numai 5 metri si aparent nu are nimic special.<br><br></div><div>Balta este insa foarte cunoscuta, in special datorita vrajitoarelor tiganci care se aduna aici, in fiecare an, de Sfantul Gheorghe, de Sanziene si de Sfantul Andrei, nopti in care, potrivit superstitiilor, se deschid portile spre alte taramuri. Se spune ca aici orice vraja sau blestem se implineste cu siguranta<br>Chiar si pentru cei care nu cred in aceste legende, locul poate parea sinistru. Animalele refuza sa bea apa de aici, oricat ar fi de insetate. In plus, in apropiere de acest ochi de apa au fost observate, in decursul timpului, fenomene ciudate, cum sunt fulgerele globulare sau furtuni iscate din senin, spun localnicii<br>Si mai este ceva ciudat cu aceasta balta: ea nu se schimba niciodata, nu seaca, nici nu se extinde, indiferent daca ploua mult sau este seceta.<br><br></div><div>Desi balta are o adancime de numai 1 metru si jumtate, unii locuitori cred in legenda conform careia nu ar avea fund si orice obiect aruncat acolo dispare fara urma.<br><br></div><div>La fel s-a intamplat, se pare, cu tonele de moloz aruncate aici de autoritatile comuniste, dupa cutremurul din 1977, in incercarea de a scapa de ramasitele cladirilor distruse<br>Primele legende legate de acest loc au aparut in secolul al XV-lea. Se spune ca aici ar fi fost ucis si decapitat domnitorul <strong>Vlad Tepes,</strong> dupa ce a fost tradat de boieri. Istoricii nu au stabilit insa, cu exactitate data si locul mortii temutului voievod.<br><br></div><div>Turistii care vor sa vada cu ochii lor aceasta misterioasa balta au ceva de umblat prin padure, pana vor gasi locul exact, insa efortul merita, iar localnicii va vor ajuta in mod sigur cu indicatii.<br><br></div><div>Cei care locuiesc in privincie si vor sa ajunga aici pot obtine un sejur gratuit la Bucuresti, daca participa la concursul organizat de Silva, premiul cel mare constand in 10 excursii pentru 4 persoane, in perioada 31 mai - 2 iunie 2013.<br>RAFAEL PANDELE</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/842745724/a155386537749539ee5e09627fbede57/padlet_image_picker_file_bdf2e9bc_f1d6_433e_af45_70ec3ab387fd.jpg" />
         <pubDate>2021-05-31 06:37:49 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572951306</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>alexandrapavel</author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572954432</link>
         <description><![CDATA[<div>Lacul Dracului -&nbsp;Pavel Alexandra<br><br></div><div>Lacul Dracului este un lac carstic din Munții Lovei. Cu o suprafață de 700 mp este cel mai mare lac carstic din țară. Diametrul lacului este de 20m, iar adâncimea maximă variază între 9 și 12 m.</div><div><br></div><div>Acest loc frumos parține de localitatea Sasca Montană din județul Caraș-Severin.</div><div><br></div><div>Lacul se află în partea de început a Cheilor Nerei, pe malul stâng al Nerei, la o altitudine de 499m. Lacul, împreună cu peștera la intrarea careia se află, face parte din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, fiind considerat monument al naturii.</div><div><br></div><div>Ceea ce acuma este un lac de suprafață a fost cândva un lac subteran. El a apărut în momentul prabușirii unei bucăți din tavanul peșteri de la Lacul Dracului.</div><div><br></div><div>Frumusețea lacului este dată atât de locul în care se află cât și de culoarea ireală pe care apa lui o are. Culoarea este albastru-verzuie însă acesta se modifică în funcție de nuanța pe care o are cerul pe care îl oglindește. O parte a lacului este încojurată de copaci ale caror frunze ajung uneori pe oglinda apei.</div><div><br></div><div>Lacul se află ca într-o căldare astfel încât nu se dezvăluie total de la început. Imaginea este parțial acoperită de tulpinile copacilor. Odată ce ajungi însă pe marginea lui, privelistea este minunată. De aici se poate coborî pănă aproape de luciul apei.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/842744758/3fa154eb7e30ad543b68e0eccba29c7e/EEC199F1_4F03_4383_9B3F_0CBAD05330D4.jpg" />
         <pubDate>2021-05-31 06:39:27 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572954432</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Cascada Cailor-Sandu Vlad </title>
         <author>vladsandu</author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572956106</link>
         <description><![CDATA[<div><br>Cascada Cailor, cea mai înaltă cădere de apă din ţară, aduce anual zeci de mii de turişti, curioşi sau iubitori ai naturii. Chiar dacă accesul nu este cel mai facil, nu este nici prea dificil, iar pentru pasionaţii de drumeţii poate părea chiar floare la ureche. De numele cascadei se leagă şi o legendă la fel de frumoasă.<br><br></div><div><br>Situată la o altitudine de 1.300 de metri, Cascada Cailor este unică în ţară datorită înălţimii de la care apa se prăvăleşte, oferind un spectacol absolut nemaipomenit. Anca Sava, directorul Biroului de Informare pentru Turism din Borşa, spune că cel mai bun moment de a vizita locul este primăvara, atunci când debitul apei creşte şi căderea apei devine spectaculoasă. Cu toate acestea, sezonul turistic este mai aglomerat vara.<br><br>”Sunt turişti care vin special pentru Cascada Cailor. Obiectivul turistic este promovat, în special de când există Biroul de Informare pentru Turism, iar turiştii află despre asta şi chiar vin în număr mare. Am avut zile în timpul verii în care au fost peste 2000 de turişti doar într-o zi”, explică Anca Sava, directorul centrului de informare turistică.<br><br></div><div><br>Pentru a ajunge la Cascada Cailor există două posibilităţi. Una este pe un traseu turistic, nu foarte dificil, ce poate fi parcurs într-o oră sau o oră şi jumătate, la un ritm mai lejer. O altă posibilitate este din staţiune, urcarea cu telescaunul a unei porţiuni din traseu, care durează circa 15 minute, iar restul traseului, de încă 15 minute, pe jos. ”Este situată în Parc Naţional şi nu este alt drum de acces”, mai explică Anca Sava. Pentru grupuri, însă, mai este posibilitatea de a fi însoţite de ghid turistic, care costă în jur de 200 de lei.<br><br></div><div><strong><br>Cascada Cailor, formtă într-o căldare glaciară<br></strong><br></div><div><br>Cascada Cailor, situată în parcul Naţional Munţii Rodnei, este formată practic într-o căldare glaciară extinsă a vârfurilor Pietrosul Rodnei şi Piatra Albă. Înainte de cascadă, apa rezultată din topirea zăpezii şi din ploi se adună într-un circ glaciar şi de acolo, de pe versantul abrupt al Rezervaţiei Piatra Rea se prăvăleşte în jos, formând cascada în trei trepte cu căderi succesive de 40 de metri, apoi 20 de metri şi din nou 40 de metri.<br><br></div><div><strong><br>Legende legate de formarea cascadei<br></strong><br></div><div><br>Există ma multe legende legate de formarea cascadei, însă una dintre ele este cea mai cunoscută şi promovată şi se referă la păşunile bogate, care erau locul preferat al localnicilor pentru a ţine oile şi caii, în timpul verii. ”Se spune că urşii atacau hergheliile de cai, iar aceştia, încolţiţi la marginea prăpastiei, au căzut în hău. Legenda spune că acea cascadă s-a format din lacrimile păstorilor care au plâns după animalele pierdute”, mai spune Anca Sava, şeful centrului de informare turistică. Numai că nu doar cascada a primit acest nume, ci întreaga zonă a primit denumiri legate de acest eveniment: Zănoaga Cailor, amplasată deasupra Cascadei Cailor, Muntele Cailor, Podul Cailor, care se referă la circul glaciar, iar Izvorul Cailor, referindu-se la valea pe care este formată cascada.<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://pelerinaje.renastereacluj.ro/wp-content/uploads/2020/08/Cascada-Cailor.jpg" />
         <pubDate>2021-05-31 06:40:19 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572956106</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Candiru - Dincă Medeea</title>
         <author>medeeadrinca01</author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572959112</link>
         <description><![CDATA[<div>Candiru se mai numește și somnul Vandellia cirrhosa, este unul dintre pești mai mici, cu toate acestea, unul dintre peștii cei mai periculosi ai planetei. Este un pește de apă dulce care se comportă asemenea unui ,,vampir” . Se găsesc exclusiv în America de Sud, mai ales în râul Amazon . Peștii Candiru sunt niște creaturi parazite.Au un corp aproape transparent care ii face foarte dificil de detectat. Atunci când un alt pește, animal sau om se apropie prea mult de acest pește,acesta&nbsp; se atașează de prada sa luând sânge din una dintre arterele sale.Candiru</div><div>Candiru este periculos pentru oameni ,acesta speriand&nbsp; foarte mult&nbsp; localnicii&nbsp; fluviului Amazon, chiar mai mult decât piranha. Are tendința de a înota în oricare și toate găurile pe care le poate găsi. Odată ce intră în gazdă prin oricare dintre orificiile sale (în special uretra, vaginul, anusul și penisul), se instalează în interior, se învârtesc și începe să parazitizeze, hrănindu-se cu sângele său.Prin urmare, el este cunoscut și sub numele de pește vampir . Triburile de teama acestui animal se scaldă&nbsp; acoperindu-și gaurile cu mâinile. Este posibilă scoaterea victimei numai prin operație.</div><div><br></div><div><br></div><div>Candiru</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1219610862/7fea3fda9a9248ec4f6ecd7f7b183493/F6FF4613_7C69_41A8_BEB0_FF47794E50F8.png" />
         <pubDate>2021-05-31 06:41:37 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572959112</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>robertbarbu</author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572966599</link>
         <description><![CDATA[<div><strong><br>Pădurea Hoia-Baciu</strong><br>Barbu Robert&nbsp;<br><br><strong>Cel mai apropiat oraș</strong> | <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca">Cluj-Napoca</a><br><strong>Coordonate</strong> | <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#/maplink/0">46°48′N 23°30′E</a> / <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#/maplink/1">46.8°N 23.5°E</a><br><strong>Suprafață</strong> | 12 (protejate), 295 (total) ha<br><strong>Înființare</strong> | 2009<br><strong>Cod SCI/SPA</strong> | <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lista_siturilor_Natura_2000_în_România#ROSCI0146">ROSCI0146</a><br>Modifică <a href="https://www.wikidata.org/wiki/Q632261">date</a>&nbsp;</div><div><br>Pădurea Baciu a căpătat notorietate datorită asocierii ei cu fenomene paranormale.<a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:0-9"><sup>[9]</sup></a><a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-10"><sup>[10]</sup></a> În anii 1950, biologul Alexandru Sift a susținut că a fotografiat mai multe „forme ciudate, cu aspect nebulos”.<a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:0-9"><sup>[9]</sup></a> Fotografiile nu au fost niciodată publicate.<a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:0-9"><sup>[9]</sup></a> Ulterior, chimistul Adrian Pătruț a publicat mai multe materiale despre apariția unor fenomene paranormale în pădure cu legături cu „proiectări subconștiente ale unor energii psihice”.<a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:0-9"><sup>[9]</sup></a> Cercetarea lui Pătruț este de natură <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pseudoștiință">pseudoștiințifică</a>, neavând la bază observații sau date concrete.<a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:0-9"><sup>[9]<br></sup></a><br></div><div><br>Pădurea a ajuns cunoscută la nivel mondial când, în anul 1968, tehnicianul militar Emil Barnea a fotografiat ce susținea el că erau OZN-uri în Poiana Rotundă, în partea vestică a pădurii.<a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:1-11"><sup>[11]</sup></a> De atunci, s-au propagat mai multe mituri despre evenimente asociate pădurii, cum ar fi cel că o fată ar fi dispărut în pădure și ar fi reapărut cinci ani mai târziu în aceeași locație fără să-și amintească nimic din perioada respectivă.<a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:0-9"><sup>[9]</sup></a><a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:1-11"><sup>[11]</sup></a> Un al mit spune că ar exista anomalii geomagnetice în zona pădurii, care sunt responsabile pentru descărcarea bruscă a aparatelor electronice și pentru diverse efecte psihologice negative pe care le-ar suferi persoanele care străbat pădurea.<a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:0-9"><sup>[9]</sup></a><a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:1-11"><sup>[11]</sup></a> Cu toate astea, nu există vreo dovadă că vreunul din miturile care circulă despre pădure ar avea vreo bază reală.<a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:0-9"><sup>[9]</sup></a><a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pădurea_Hoia#cite_note-:1-11"><sup>[11]<br></sup></a><br></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-05-31 06:44:38 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572966599</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Cascada Bigăr - Constantin </title>
         <author>constantinclaudia1206</author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572971067</link>
         <description><![CDATA[<div><br>Rezervația naturală a fost înființată în anul 1982Rezervația reprezintă o zonă colinară, cu izvoare, <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Chei">chei</a>, abrupturi <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Calcar">calcaroase</a>, văi, <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lapiez">lapiezuri</a>, <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Dolină">doline</a>, ponoare, <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Peșteră">peșteri</a>, <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Aven">avene</a>, poiene și pajiști; cu o <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Faună">faună</a> alcătuită din <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mamifer">mamifere</a> (urs brun, râs, lup, vulpe), păsări, reptile, broaște și pești; și o <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Floră">floră</a> (nuc comun, alun turcesc, ghimpe, bujor bănățean) specifice grupări montane a <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Munții_Banatului">Munților Banatului</a>.Izbucul Bigăr este un <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Izvor">izvor</a> puternic (de unde termenul <strong><em>izbuc</em></strong>), alimentat de un <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Curs_de_apă">curs de apă</a> subteran ce străbate peștera cu același nume din <a href="https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Munții_Aninei">Munții Aninei</a>.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1219603175/ddb6ffbd9ee12524a4b87bbf23edd085/padlet_image_picker_file_0198d6b7_8e79_4f98_83be_3408087429ef.jpg" />
         <pubDate>2021-05-31 06:46:44 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572971067</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>irisssimon</author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572971659</link>
         <description><![CDATA[<div>PARCUL NAȚIONAL CHEILE NEREI-BEUȘNIȚA<br>IRISS<br>Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este o arie protejată situată la limita sud-vestică a țării, în sudul MunțilorAria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Oravița</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-05-31 06:47:02 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572971659</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Biserica din pustietate-Sandu Vlad</title>
         <author>vladsandu</author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572984496</link>
         <description><![CDATA[<div><br></div><div><strong>Vă invităm, astăzi, într-o călătorie specială, poate cea mai faină, din câte au fost până acum. Și asta, pentru că mergem chiar la noi acasă, la Carei, ca să vă arătăm un loc fabulos, cu o poveste uimitoare: biserica din jurul unui fost sat, care ar fi dispărut fără urmă și despre care se crede că s-ar deschide singură o dată pe an, fără să fie nevoie de chei sau de vreo intervenție umană. Este un loc pe care vi-l arătăm, în exclusivitate, despre care există puține date oficiale și despre care nu s-a scris. Sunt puține informații istorice, dar legenda din jurul bisericii este cunoscută de multa lume din zonă, fiind unul dintre locurile de pelerinaj, care aduna acum 60 de ani mii de oameni.<br></strong><br></div><div><br></div><div>Biserica se află în nord-vestul țării, lângă Carei, orașul meu natal, la câteva sute de metri față de drumul european care duce spre Oradea. Din orice unghi l-ai privi, locul te impresionează, iar biserica așezată pe o limbă de pământ, în mijlocul pustietății, te lasă fără cuvinte. Este o biserică simplă, în fața căreia au rămas și azi 2 butuci de viță de vie și o cruce. Rețineți detaliul acesta, pentru că e important și voi reveni la el mai târziu.<br><br></div><div><br></div><div><strong>Unde?</strong><br><strong>Între orașul Carei și comuna Petrești, Satu-Mare: la 615 km de București, la 171 km de Cluj, la 278 km de Timișoara<br></strong><br></div><div>Despre povestea uimitoare a bisericii, am auzit de la bunica mea și, mai apoi, de la mama, care a fost pentru prima dată aici, când avea doar sapte ani. În fiecare an, de sărbătoarea Sfintei Marii, veneau aici, în pelerinaj. Și nu erau singurii. Veneau alături cu rude și vecini, dar locul era căutat de mii de oameni, din toate satele din jur. Lăsau aici bilețele cu rugăciuni, iar mama își mai amintește că, după ușa de la intrare, erau agățate două cârje, așezate în formă de X, ca semn al faptului că aici și-ar fi găsit cineva vindecarea. Era considerată o biserică făcătoare de minuni, pentru că, în fiecare an, de Sfântă Mărie, la miezul nopții, ușa bisericii s-ar fi deschis singură, fără chei sau intervenția cuiva. După 24 de ore, tot singură s-ar fi închis. Iar miracolul era pentru oameni cu atât mai mare cu cât biserica este în mijlocul unui câmp și nu într-un sat locuit.<br><br></div><div><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://secretele.com/wp-content/uploads/2020/12/poveste-biserica.jpg" />
         <pubDate>2021-05-31 06:53:46 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572984496</guid>
      </item>
      <item>
         <title>VALEA CICLOVEI - Simon Iriss</title>
         <author>irisssimon</author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572985060</link>
         <description><![CDATA[<div><br>Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și OravițaValea Ciclovei - Ilidia este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Ciclova Română.Rezervația naturală cu o suprafață de 1.865,60 ha, aflată în partea vestică a Munților Aninei, este inclusă în Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița și a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000.[3]<br><br>Aria naturală reprezintă o zonă cu abrupturi calcaroase, doline, lapiezuri, peșteri (Peștera Lenuța, Peștera de sub Padina Popii, Peștera Bijuteria), avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri; cu floră (nuc, alun turcesc, vișin turcesc, cărpiniță, ghimpe, bujor bănățean) și faună (mamifere, păsări, reptile, broaște) specifică lanțului muntos al Munților Banatului.[4]</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-05-31 06:54:02 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572985060</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Lacul Ochiul Beu - Pavel Alexandra</title>
         <author>alexandrapavel</author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572989221</link>
         <description><![CDATA[<div>Lacul este de origine carstică și face parte din Parcul National Cheile Nerei, situat în Munții Aninei, pe Valea Râului Beu, unde acesta se întâlnește cu Râul Beușnița.</div><div><br></div><div>Din Steierdorf se poate porni pe traseul ce trece pe la Sasca Română până la Ochiul Beiului. Drumul durează aproximativ 4 ore, dar cu siguranță merită efortul. În sens opus, plecând din Sasca Română se poate ajunge la lac pe un traseu de doi kilometri jumătate până la Podul Beiului, iar de aici urmează un traseu de încă 7-8 kilometri.</div><div><br></div><div>Cei care reușesc să ajungă la capătul traseului vor fi primiți de un peisaj de poveste. Situat la o altitudine de 310 m, într­un „crater”, Ochiul Beiului are o adâncime de aproximativ 3.6 m și un diametru total de 15 m. Apa, de o culoare verde-albastră, nu îngheață nici măcar iarna, datorită izvorului care alimentează lacul în permanență cu apă. Aici își găsesc adăpostul numeroase păsări, iar pe fundul lacului se pot vedea cu ușurință păstrăvi.</div><div>Imaginea lacului este una de basm, care hipnotizează. Apa limpede dă impresia unui mini-ocean static, iar vegetația din jur completează tabloul natural de poveste.</div><div><br></div><div><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/842744758/389c50ab09e73b8cc22bd6240b0c140d/5BACC3ED-8BA8-4B5B-AC0D-AB3FAA1CEF08.png" />
         <pubDate>2021-05-31 06:56:16 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572989221</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Chipul lui Decebal (Medeea)</title>
         <author>medeeadrinca01</author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572990962</link>
         <description><![CDATA[<div>Cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa: Chipul lui Decebal</div><div><br></div><div>Chipul lui Decebal</div><div><br></div><div>Chipul lui Decebal, o operă de artă de mărimi impresionante este încadrată într-un peisaj de vis! Aici, frumusețea naturii a rămas neatinsă de sute de ani, iar Munții Carpați întâlnesc Dunărea. Sculptura concurează de departe cu Statuia Libertății din SUA – ca și înălțime – și cu sculpturile de pe Muntele Rushmore – ca timp de lucru și muncă în echipă.</div><div>Ştiai că?</div><div><br></div><div>– este situat în apropiere de Golful Mraconia, în zona Cazanelor Mici ale Dunării</div><div>– E un basorelief înalt de 40,5 metri şi lat de 25 m, sculptat în stâncă.</div><div>– Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa!</div><div>– Este a şasea statuie din lume ca înălţime!</div><div>– Dacă vei face raportul între lungimea şi înălţimea statuii, vei descoperi “secretul” dăltuirii acesteia, dat de numărul divin φ=1,618, prin care se obţine “secţiunea de aur” în marile sculpturi ale lumii.</div><div>– A fost realizat de artistul Florin Cotarcea.</div><div>– Ideea a aparţinut omului român de afaceri Iosif Constantin Dragan – un istoric şi tracolog împătitmit&nbsp; care a și finanțat proiectul.</div><div>– Construcţia a început în anul 1994 şi s-a finalizat în anul 2004.</div><div><br></div><div>Chipul lui Decebal</div><div>– Doisprezece persoane au lucrat la realizarea sa.</div><div>– Unele dimensiuni fizionomice ale chipului sunt: lungimea ochilor – 4.3 m, lungimea nasului – 7 m, lăţimea nasului – 4 m.</div><div>– S-a lucrat în 2 ture de câte 6 ore – de la 7:30 la 13:30 şi de la 13.30 până la 19:30, iar lucrările s-au desfăşurat în perioada martie – octombrie a fiecărui an.</div><div>– Pentru modelarea stâncii s-a folosit peste o tonă de dinamită.</div><div>– Sculptorii-alpinişti au folosit ciocanul pneumatic, şpiţul şi barosul..</div><div>– Sub capul lui Decebal se găseşte o inscripţie în latină, săpată în stâncă – DECEBAL REX – DRAGAN FECIT (Regele Decebal – făcută de Drăgan).</div><div>– Este finalizată doar în proporție de 60%, pentru că finanțatorul ei a murit în 2008, iar sculptura a rămas în aceeași formă.</div><div><br></div><div>Chipul lui Decebal&nbsp;</div><div><br></div><div>Unde o găseşti ?</div><div><br></div><div>În Golful Mraconia, între localităţile Eşelniţa şi Dubova – spre Orşova, judeţul Mehedinţi.</div><div>Coordonate GPS: 44.64112°N 22.29123°E.</div><div><br></div><div>Cum ajungi acolo?</div><div><br></div><div>– Din Orşova, pe DN57</div><div>– Din Moldova Noua, tot pe DN57(85, km).</div><div>Chipul lui Decebal se poate admira de pe viaductul Mraconia.</div><div>Chiar lângă statuie se poate ajunge doar pe apă, cu barca.</div><div><br></div><div>Ce mai poţi vedea în zonă?</div><div><br></div><div>Dacă privești în direcția opusă, pe malul sârbesc, vei vedea o placă memorială antică – Tabula Traiana – ce are 4 metri lungime și 1,75 metri lățime și care a fost ridicată de împăratul Traian în cinstea victoriei Imperiului Roman asupra regatului dac. Și tot în zonă vei întâlni Mănăstirea Mraconia, ce a fost ridicată pe ruinele unei mănăstiri înghițite de apă.</div><div>Clisura Dunării te “răsfaţă” cu multe obiective spectaculoase în apropierea statuii: Cazanele Mari şi Cazanele Mici, Peştera Ponicova, drumeţii prin Parcul Natural Porţile de Fier sau pe Masivele Ciucarul Mare şi Ciucarul Mic! Pe vârfurile lor ai privelişti superbe cu fluviul care se strecoară printre munţi.</div><div><br></div><div>Dacă mai mergi 30 km pe Clisura Dunării, pe DN57, înspre Caraș-Severin ai să vezi comuna Svinița, o adevărată țară a smochinelor dar și un loc care radiază de istorie și tradiție!</div><div><br></div><div>Persoane de contact:</div><div><br></div><div>– Alin Dejan Subţire, preot şi antreprenor în turism, în Dubova.</div><div>– Doru Oniga, antreprenor, proprietarul pensiunii Steaua Dunării din Eşelniţa.</div><div>Pe lângă serviciile oferite de pensiunile lor, aceştia doi antreprenori îţi pot povesti multe despre zonă şi mai ales, te pot însoţi la o plimbare cu barca pe Dunăre.</div><div>– Marin Cărămizaru, preşedintele Asociaţiei de Turism din Dubova.</div><div><br></div><div>Gânduri de final despre Chipul lui Decebal</div><div><br></div><div><br></div><div>&nbsp;Chipul lui Decebal</div><div><br></div><div>&nbsp;</div><div><br></div><div>Sculptura completează un peisaj mirific acolo unde Dunărea parcă fierbe în cazane. Noi am trecut de mai multe ori pe lângă el, odată în timpul arşiţei de august şi apoi pe căldura, mai răcoroasă, de octombrie. Vegetaţia contribuie la crearea unor imagini superbe când de un verde intens, când ruginite din cauza toamnei.</div><div>E fascinant să-i admiri statura impunătoare, și asta datorită unor oameni care-au trudit cu pasiune și dăruire timp de un deceniu pentru ridicarea sa! O pagină din istoria națională, sculptată în piatră într-un paradis natural: acesta este Chipul lui Decebal !</div><div><br></div><div>Chipul lui Decebal</div><div>Ceata de zig zaggeri la Chipul lui Decebal 🙂</div><div><br></div><div>Articol scris în colaborare cu Andra Vlăjoagă, copywrite-ul nostru de nădejde din Rădăuți, județul Suceava.</div><div><br></div><div>Dar tu? Ai văzut sculptura ?</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1219610862/ef91fe36821f7744efa06d032f0fc96f/138A7408_8CF3_47E5_AB14_2584C5B4BB62.png" />
         <pubDate>2021-05-31 06:57:13 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572990962</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Castelul Peleș - Radu Vlăduț </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572994464</link>
         <description><![CDATA[<div><br><br>Castelul Peleș a fost construit la inițiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafață de 24 de km în anul 1874, an în care, din inițiativa suveranului, comuna primește numele de Sinaia. Un an mai târziu, în centrul localității sunt construite primele case boierești, iar în 1876 începe construirea căii ferate Ploiești – Predeal, care străbate și Sinaia. Concomitent, între anii 1873 şi 1875 a fost edificată fundația castelului Peleș. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a reședinței a avut loc într-un cadru festiv la 10/22 august 1875.</div><div>DESPRE CASTELUL PELIȘORCastelul Pelișor a fost deschis publicului vizitator în februarie 1993. Muzeul, cu o valoare inestimabilă, ce cuprinde o valență istorica, o alta memorialistică și una artistică, constituie o importantă componentă a zestrei culturale a poporului român. Acest edificiu este parte integrantă a vastului ansamblu arhitectonic creat de regele Carol I pe valea pârâului Peleș, într-o perioadă ce se suprapune practic întregii sale vieți traită in România. Decorația interioară, concepută de Regina Maria în diverse perioade, 1902 – 1903 si 1925 – 1928, ilustra crezul ei în materie de frumos. În testamentul moral adresat ,,Țării și Poporului român” Regina mărturisea: ,,dacă toate cele frumoase vă vor aminti de mine, voi fi pe deplin răsplatită pentru dragostea ce v-am purtat-o, căci pentru mine frumosul a fost un crez.”<br><br></div><div><br></div><div><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1219616103/34914141b178cd5b8d5f90566ea5e8e8/Castelul_Peles__Sinaia___Vedere_panoramica.jpg" />
         <pubDate>2021-05-31 06:59:03 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeamiu1/rqw6z4c94wl323s9/wish/1572994464</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
