Sunt o mare influenta asuprea repartitiei generale a populatiei. Formele de relief,campiile,fluviile si se adauga si factori climatici. Clima temperata si subtropicala. Au favorizat nasterea civilizatiilor.  Aici intervin si prezenta resurselor de apa si fertilitatea solului si vegetatia fauna.

Sunt o mare influenta asuprea repartitiei generale a populatiei. Formele de relief,campiile,fluviile si se adauga si factori climatici. Clima temperata si subtropicala. Au favorizat nasterea civilizatiilor.  Aici intervin si prezenta resurselor de apa si fertilitatea solului si vegetatia fauna.

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că formarea umanităţii şia avut originea în zona caldă euro-asi-africană,

ce includea şi zona temperată actuală până la 50˚ latitudine nordică.

este neuniformă, existând zone cu populaţie numeroasă, zone mai puţin populate şi

zone cu un ˝ vid demografic ˝.

Marile imperii, de pildă, deplasau mase importante din populaţiile cucerite, folosindu-le ca tampon faţă de imperiile vecine. Iar marile migraţii de la începutul primului mileniu al erei noastre au determinant modificări substanţiale în structura, repartiţia şi creşterea numerică a populaţiei Europei, inclusiv pe pământul românesc.

Colonizarea Lumii Noi, îndeosebi a Americii, cu sclavi negri şi colonişti albi, precum şi a Australiei, cu albi, a provocat, de asemenea, schimbări în structura şi repartiţia populaţiei continentelor respective. În special cucerirea teritoriilor nou descoperite a adus cu sine asemenea modificări, determinând scăderea numerică a populaţiilor băştinaşe şi modificări ale arealelor de răspândire. De exemplu, slaba populare, într-o vreme, a unor sectoare ale coastei vestice africane îşi găseşte explicaţia în ravagiile provocate de comerţul cu sclavi, negrii fiind capturaţi şi duşi cu forţa pe plantaţiile din America.

Marile imperii, de pildă, deplasau mase importante din populaţiile cucerite, folosindu-le ca tampon faţă de imperiile vecine. Iar marile migraţii de la începutul primului mileniu al erei noastre au determinant modificări substanţiale în structura, repartiţia şi creşterea numerică a populaţiei Europei, inclusiv pe pământul românesc.

Colonizarea Lumii Noi, îndeosebi a Americii, cu sclavi negri şi colonişti albi, precum şi a Australiei, cu albi, a provocat, de asemenea, schimbări în structura şi repartiţia populaţiei continentelor respective. În special cucerirea teritoriilor nou descoperite a adus cu sine asemenea modificări, determinând scăderea numerică a populaţiilor băştinaşe şi modificări ale arealelor de răspândire. De exemplu, slaba populare, într-o vreme, a unor sectoare ale coastei vestice africane îşi găseşte explicaţia în ravagiile provocate de comerţul cu sclavi, negrii fiind capturaţi şi duşi cu forţa pe plantaţiile din America.

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că formarea umanităţii şia avut originea în zona caldă euro-asi-africană,

ce includea şi zona temperată actuală până la 50˚ latitudine nordică.

este neuniformă, existând zone cu populaţie numeroasă, zone mai puţin populate şi

zone cu un ˝ vid demografic ˝.



includ relieful, clima, apele, vegetaţia, solurile, resursele

subsolului. Prezenţa unor regiuni cu un relief de câmpie, neted, cu un climat blând şi soluri fertile au constituit încă din

antichitate zone de atracţie a populaţiei, în timp ce regiunile cu un relief inaccesibil, cu climat rece şi soluri nefertile au

constituit factori de respingere în popularea acelor zone. Se observă că, odată cu creşterea altitudinii, scade densitatea

 populaţiei, aşezările permanente reuşind totuşi să urce până la altitudini de 5000 m în Tibet şi 5200 m în Anzi.



: dezvoltarea economică a unor regiuni constituie un factor important în atragerea forţei

de muncă, generând mari concentrări umane. Prezenţa unor resurse de petrol, cărbuni, gaze naturale determină

formarea de mari concentrări industriale şi umane. Ex. Bazinul Ruhr, depresiunea Petroşani, Zona Golfului Persic.



( războaie, molime, conflicte, fenomene religioase etc.)

determină crearea unor 

contraste în popularea anumitor zone ale globului, explicând vechimea populării unui teritoriu, precum şi frecvenţa şi

intensitatea migraţiilor.



se referă la sporul natural şi sporul migratoriu. Creşterea natalităţii şi a imigraţiei duc

la creşterea numărului de locuitori ai regiunii respective, în timp ce creşterea mortalităţii şi a emigraţiei generează

scăderea numărului de locuitori.

→

: 90% din populaţia globului trăieşte în emisfera nordică(cu ponderea cea mai mare a uscatului

continental), dintre care 45% între 20 40˚ latitudine, iar 30% între 40- 60˚ latitudine; populaţia este răspândită până la

80º latitudine în emisfera nordică şi până la numai 54º latitudine în emisfera sudică.

→

: cea mai mare parte a populaţiei ( peste 55%) trăieşte în regiunile joase de câmpie, la mai puţin de 200

m . La peste 500 m trăieşte mai puţin de 15% din populaţia globului. Cele mai înalte aşezări omeneşti permannente

ajung la peste 6000 m altitudine în Pod.Tibet şi la peste 5000 m în Munţii Anzi; cele mai „înalte” capitale urcă la 4100

m - La Paz şi la 2630 m - Bogota. La noi în ţară, cele mai „înalte” sate urcă la cca. 1600 m în Apuseni, iar cel mai

„înalt” oraş este Predeal (la 1100 m).

o reprezintă

,

care reprezintă

este de 47 loc/ km² (în anul 2004) .

Pe continente

situaţia se prezintă astfel :

•

Asia 116 loc / km²;

•

Europa 101 loc / km²;

•

Africa 23 loc / km²;

•

America 18 loc / km²;

Marile imperii, de pildă, deplasau mase importante din populaţiile cucerite, folosindu-le ca tampon faţă de imperiile vecine. Iar marile migraţii de la începutul primului mileniu al erei noastre au determinant modificări substanţiale în structura, repartiţia şi creşterea numerică a populaţiei Europei, inclusiv pe pământul românesc.

Factorii fizico-geografici au exercitat dintotdeauna şi continuă să exercite o mare influenţă asupra repartiţiei generale a populaţiei. Formele de relief, mai ales câmpiile, platourile şi zonele colinare joase, regiunile litorale, văile joase şi largi ale marilor fluvii ş.a., la care se adaugă factorii climatici (îndeosebi clima temperată şi subtropicală), au favorizat din cele mai vechi timpuri stabilirea populaţiei şi naşterea civilizaţiilor. 

Marile imperii, de pildă, deplasau mase importante din populaţiile cucerite, folosindu-le ca tampon faţă de imperiile vecine. Iar marile migraţii de la începutul primului mileniu al erei noastre au determinant modificări substanţiale în structura, repartiţia şi creşterea numerică a populaţiei Europei, inclusiv pe pământul românesc.

Repartiția populaţiei în raport cu altitudinea

→

: cea mai mare parte a populaţiei ( peste 55%) trăieşte în regiunile joase de câmpie, la mai puţin de 200

m . La peste 500 m trăieşte mai puţin de 15% din populaţia globului. Cele mai înalte aşezări omeneşti permannente

ajung la peste 6000 m altitudine în Pod.Tibet şi la peste 5000 m în Munţii Anzi; cele mai „înalte” capitale urcă la 4100

m - La Paz şi la 2630 m - Bogota. La noi în ţară, cele mai „înalte” sate urcă la cca. 1600 m în Apuseni, iar cel mai

„înalt” oraş . 

Sunt o mare influenta a repartitiei generale a populatiei. Formele de relief,fluviile,campiile si se adauga si factori climatici. Clima temperata si clima subtropicala. Au favorizat nasterea civilizatiilor. Aici intervin si prezenta resurselor de apa si fertilitatea solului si vegetatia fauna. 

In unele state,densitatea ajunge la valori extrem de mari,precum Monaco(peste 16.000 loc), Singapore (peste 6.300 loc).Celelalte categorii de state sunt cele mai mari densitati precum: Bangladesh (pestw 1.000 loc) , Coreea de Sud (peste 500 loc), Japonia,India si Lanka (300 loc) ,Vietnam si Filipine (peste 200 loc). 
Cele mai reduse densitati sunt: Australia,Namibia,Mongolia,Mauritania,Libia avand peste 2-3 loc. Exista paduri ecuatoriale: Brazilia,Congo,Papua-Noua Guinee etc. (Sub 25 loc) . Se inregistreaza pe zona vailor unor mari fluvii: Huang He,Tigru,Eufrat etc. 
Campii: Campia Chinei de est, Campia Padului etc. 
Insule: Java in Arhipeleagul Indonezian, Honsu in Arhipeleagul Japonez etc. 
Si regiuni cu o traditie industriala: Middlands (Marea Briatanie) , Ruhr (Germania) etc. 

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că formarea umanităţii şia avut originea în zona caldă euro-asi-africană,

ce includea şi zona temperată actuală până la 50˚ latitudine nordică.

este neuniformă, existând zone cu populaţie numeroasă, zone mai puţin populate şi

zone cu un ˝ vid demografic ˝.



includ relieful, clima, apele, vegetaţia, solurile, resursele

subsolului. Prezenţa unor regiuni cu un relief de câmpie, neted, cu un climat blând şi soluri fertile au constituit încă din

antichitate zone de atracţie a populaţiei, în timp ce regiunile cu un relief inaccesibil, cu climat rece şi soluri nefertile au

constituit factori de respingere în popularea acelor zone. Se observă că, odată cu creşterea altitudinii, scade densitatea

 populaţiei, aşezările permanente reuşind totuşi să urce până la altitudini de 5000 m în Tibet şi 5200 m în Anzi.



: dezvoltarea economică a unor regiuni constituie un factor important în atragerea forţei

de muncă, generând mari concentrări umane. Prezenţa unor resurse de petrol, cărbuni, gaze naturale determină

formarea de mari concentrări industriale şi umane. Ex. Bazinul Ruhr, depresiunea Petroşani, Zona Golfului Persic.



( războaie, molime, conflicte, fenomene religioase etc.)

determină crearea unor 

contraste în popularea anumitor zone ale globului, explicând vechimea populării unui teritoriu, precum şi frecvenţa şi

intensitatea migraţiilor.



se referă la sporul natural şi sporul migratoriu. Creşterea natalităţii şi a imigraţiei duc

la creşterea numărului de locuitori ai regiunii respective, în timp ce creşterea mortalităţii şi a emigraţiei generează

scăderea numărului de locuitori.

De altfel, aceste zone concentrează şi în prezent cea mai mare parte a populaţiei mondiale. Intervin şi alţi factori naturali, 🤬 sunt fertilitatea solului, prezenţa resurselor de apă (curgătoare, subterane etc.), vegetaţia, fauna.
Factorii istorici

Factorii istorici au influenţat repartiţia populaţiei mai ales în vremea marilor imperii ale Antichităţii şi în timpul erei noastre.

Marile imperii, de pildă, deplasau mase importante din populaţiile cucerite, folosindu-le ca tampon faţă de imperiile vecine. Iar marile migraţii de la începutul primului mileniu al erei noastre au determinant modificări substanţiale în structura, repartiţia şi creşterea numerică a populaţiei Europei, inclusiv pe pământul românesc.

Colonizarea Lumii Noi, îndeosebi a Americii, cu sclavi negri şi colonişti albi, precum şi a Australiei, cu albi, a provocat, de asemenea, schimbări în structura şi repartiţia populaţiei continentelor respective. În special cucerirea teritoriilor nou descoperite a adus cu sine asemenea modificări, determinând scăderea numerică a populaţiilor băştinaşe şi modificări ale arealelor de răspândire. De exemplu, slaba populare, într-o vreme, a unor sectoare ale coastei vestice africane îşi găseşte explicaţia în ravagiile provocate de comerţul cu sclavi, negrii fiind capturaţi şi duşi cu forţa pe plantaţiile din America.

Factorii demografici

Atât sporul natural, cât şi cel migratoriu au jucat şi încă joacă un rol important în răspândirea populaţiei; de pildă, în regiunile sau ţările cu un spor natural foarte ridicat şi spor migratoriu redus se concentrează tot mai multă populaţie (India, Pakistan, Bangladesh în Asia de Sud, multe ţări din Africa subsahariană etc.).

Factorii economici

În decursul timpului, populaţia s-a concentrat îndeosebi în zone cu potenţial agricol ridicat, cu resurse minerale bogate (cărbuni, petrol, minereuri etc.), de-a lungul unor axe fluviale sau ţărmuri.

Ţările şi regiunile dezvoltate economic atrag şi astăzi un mare număr de persoane din zonele mai puţin dezvoltate ale lumii, contribuind la concentrarea populaţiei, mai ales în marile oraşe. În ţările sărace, populaţia lipsită de resursele necesare traiului migrează spre marile centre urbane, de regulă spre capitale, sporind artificial numărul locuitorilor acestora.

Factorii fizico-geografici



 

 

Factorii fizico-geografici au fost

dintotdeauna şi continuă să impună

 

o mare influenţă asupra repartiţiei populaţ

iei. Formele de relief, in special

câmpiile, platourile şi zonele colinare joase, regiunile litorale, văile joase şi largi ale marilor fluvii., la care

 

se adaugă

factorii climatici (in special

clima temperată şi subtropicală), au favorizat

de secole

stabilirea populaţiei şi naşterea

dife

ritelor civilizaţii.

 In prezent, aceste zone detin cea

mai mare parte a populaţiei mondiale

Factorii fizico-geografici au exercitat dintotdeauna şi continuă să exercite o mare influenţă asupra repartiţiei generale a populaţiei. Formele de relief, mai ales câmpiile, platourile şi zonele colinare joase, regiunile litorale, văile joase şi largi ale marilor fluvii ş.a., la care se adaugă factorii climatici (îndeosebi clima temperată şi subtropicală), au favorizat din cele mai vechi timpuri stabilirea populaţiei şi naşterea civilizaţiilor.

Marile imperii, de pildă, deplasau mase importante din populaţiile cucerite, folosindu-le ca tampon faţă de imperiile vecine. Iar marile migraţii de la începutul primului mileniu al erei noastre au determinant modificări substanţiale în structura, repartiţia şi creşterea numerică a populaţiei Europei, inclusiv pe pământul românesc.

Colonizarea Lumii Noi, îndeosebi a Americii, cu sclavi negri şi colonişti albi, precum şi a Australiei, cu albi, a provocat, de asemenea, schimbări în structura şi repartiţia populaţiei continentelor respective. În special cucerirea teritoriilor nou descoperite a adus cu sine asemenea modificări, determinând scăderea numerică a populaţiilor băştinaşe şi modificări ale arealelor de răspândire. De exemplu, slaba populare, într-o vreme, a unor sectoare ale coastei vestice africane îşi găseşte explicaţia în ravagiile provocate de comerţul cu sclavi, negrii fiind capturaţi şi duşi cu forţa pe plantaţiile din America.