Evaluarea iniţială:

o este interesată de “acele cunoştinţe şi capacităţi care reprezintă premise pentru asimilarea noilor conţinuturi şi formarea altor competenţe” (I. T. Radu), premise “cognitive şi atitudinale” capacităţi, interese, motivaţii), necesare integrării în activitatea următoare.

Evaluarea formativă:

o vizează cunoştinţele, competenţele şi metodologiile în raport cu o normă prestabilită, dar şi cu o sarcină mai complexă de învăţări ulterioare despre care elevul îşi face o reprezentare” (I. T. Radu);

o se extinde şi asupra procesului realizat.

Evaluarea sumativă:

o  “se concentrează mai ales asupra elementelor de permanenţă ale aplicării unor cunoştinţe de bază, ale demonstrării unor abilităţi importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire” (S.N.E.E.)

Ø MODALITATI DE REALIZARE

Evaluarea iniţială:

o  harta conceptuală;

o investigaţia;

o chestionarul;

o testele. 

Evaluarea formativă:

o observare curentă a comportamentului şcolar al elevului;

o fişe de lucru;

o examinări orale;

o tehnica 3-2-1;

o metode R.A.I.;

o probe de autoevaluare.

Evaluarea sumativă:

o examene (susţinute prin rezolvarea unor probe scrise, orale sau practice);

o portofoliul;

o proiectul.

În scopul determinării nivelului de inteligenta emotionala se va utiliza testulEMOTIONAL QUOTIENT INVENTORY [ EQ-I] care este un test menit sa masoare inteligenta emotionala. Este un test dezvoltat empiric, multifactorial si eclectic din punct de vedere teoretic. EQ-i reflecta conceptia autorului cu privire la inteligenta emotionala (social-emotionala). Aceasta este concretizata în

modelul Bar-On al inteligentei social-emotionale, care este format din doua parti. 

În scopul determinării nivelului de creativitate a gindirii se va utiliza testul Torrance de Gândire Creativa sunt metode de masurare hibride, cantitativ-calitative, bazate pe culegerea deschisa, proiectiva, a raspunsurilor persoanei evaluate – în domeniul creativitatii ar fi si complicat ca reactiile la stimuli sa fie culese în orice alt fel – dar însotite de o schema riguroasa de analiza a acestor raspunsuri.

Unul dintre scopurile evaluarii este acela de a colecta si analiza informatii care vor ajuta la stabilirea eligibilitatii persoanei pentru categoria dificultati de invatare. Exista câteva întrebari la care trebuie sa raspundem înainte de a initia decizia de evaluare (Lerner, 1989):

1) Care este nivelul actual de performanta al individului (ex. dezvoltarea în diferite domenii)?

Metode pentru obtinerea acestor date: observatii, teste formale si informale, etc.

2) Ce date suplimentare se pot colecta?

Pentru obtinerea acestora se utilizeaza: observatia, istoricul cazului, informatiile multidisciplinare, etc.

3) Exista o discrepanta între performanta si nivelul intelectual?

a) Cum trebuie masurat nivelul actual de performanta?

b) Cum trebuie masurat potentialul individului?

c) Cât de mare trebuie sa fie discrepanta?

4)  Care sunt criteriile pentru diagnosticarea dificultati de invatare?

Procesul de evaluare implica reajustari continue; el trebuie revizuit si modificat în functie de raspunsurile obtinute la aceste întrebari.

Procesul de evaluare în vederea identificarii unei persoane cu dificultati de invatare poate fi descris sub foma unui model cu trei dimensiuni: fazele evaluarii, metodele de masurare si ariile/domeniile evaluate

- Dificultati de procesare fonologica;

-  Dificultati de discriminare vizuala si auditiva;

-  Dificultati la nivelul proceselor mnezice (MSD, ML, MLD);

-  Probleme pervazive globale în functionarea limbajului;

-  Deficite cognitive si metacognitive;

-  Dificultati perceptual motorii;

- Procesare ineficienta de informatii;

-  hiperactivitatea 

-  dificultăţi în concentrarea atenţiei

-  orientare confuzăîn spaţiu şi timp

- incapacitate de a urmări indicaţiile orale

-  poftă necontrolată de dulce

-  hipoglicemie

-  ambidextru (dupăvârsta de 8 ani)

-  inverseazăliterele sau cuvintele

-  face constant greşeli de ortografie

-  prinde greu o minge şi o loveşte greu cu piciorul

-  nu poate sări coarda

-  dificultăţi la închiderea nasturilor

-  dificultăţi la legarea şireturilor

-  mod defectuos de a ţine creionul în mână

-  caligrafie mediocră

-  mers dificil

-  incapacitatea de a sări

-  stângăcie

-  eşecuri frecvente

-  dificultăţi de a sta într-un picior

-  dificultăţi în amerge cu bicicleta sau de-a lungul unei linii