INTEGRATED APPROACH – A VISION ON THE NEXT EDITION OF THE

PRIMARY EDUCATION CURRICULUM

https://www.canva.com/design/DAFCRJpmvik/pJy9b3JirMFUGl8xt55knw/edit

Brio Sonores – Copacul https://www.youtube.com/watch?v=_zY2tASGgn4

Femei puternice https://www.canva.com/design/DAFcgoAjhKQ/n_NMVlgeCn2MaRsSOskepA/edit?utm_content=DAFcgoAjhKQ&utm_campaign=designshare&utm_medium=link2&utm_source=sharebutton

https://docs.google.com/document/d/1BZVH55GyLhDuM6JwflVJOiB_jBIdbImp2Tzx7jBCe2U/edit?usp=sharing

Invitat: MARIANA MARIN doctor în pedagogie;

Tema: CE MAI FAC DOMNII PROFESORI.

Invitat: MARIANA MARIN președinte Asociația Profesorilor;

Tema: LEFURILE PROFESORILOR.

Invitat: MARIANA MARIN doctor în filologie;

Tema: LIMBA ROMÂNĂ ȘI SISTEMUL EDUCAȚIONAL.

Invitat: MARIANA MARIN doctor în educație;

Tema: SFÂRȘIT DE AN ȘCOLAR.

 Ce observaţi în imagine? Pe cine sau ce? În prim-plan sau în plan mai îndepărtat?

☺ Situarea în spaţiu:

 Care este locul probabil în care a fost surprinsă imaginea? (loc, ţară, oraş, sat etc.)

 Din ce loc a fost făcută fotografia? (interioare sau exterioare, prezente sau sugerate de imagine)

☺ Situarea în timp (cronologic, meteorologic):

 În ce epocă a fost surprinsă imaginea?

 În ce sezon?

 În ce moment fotograful a ales să declanşeze aparatul său foto? De ce?

 Există alte referinţe temporale?

☺ Identificarea unui personaj din imagine cu:

 Creionarea primelor elemente biografice: nume, prenume, poreclă, vârstă, naţionalitate, profesie, situaţia familială, situaţia socială, caracteristici fizice, morale, ticuri fizice, verbale, vestimentaţia;

 Stabilirea a 2 evenimente importante din viaţa sa, 2 obiecte de care este foarte ataşat, deviza personală, proiecte, etc.

 Creionarea a două calităţi, 2 defecte fizice, intelectuale, psihologice etc.

☺ Motivele prezenţei acestui personaj în acel loc:

 evocarea personajelor secundare şi relaţiile lor

☺ În afara câmpului vizual:

 Ce se află la dreapta imaginii şi care nu se vede?

 Ce se află la stânga? În spate? Deasupra? Dedesubt?

☺ Senzaţii:

 Ce se aude? (muzică, zgomote, sunete, conversaţii etc.)

 Ce se simte? Ce se respiră? (parfumuri, mirosuri, esenţe, emanaţii etc.)

☺ Conţinuturi:

 Inventarierea a ceea ce se ascunde într-o poşetă, un buzunar, o pivniţă, un dulap etc.

☺ Imaginarea textelor care nu se văd dar care sunt susceptibile de a fi prezente ici-colo:

 Mici anunţuri, graffitis, cărţi poştale, scrisori, etc. Acestea se pot scrie imaginând tonul, tema, formulele de adresare, începutul, sfârşitul etc.

☺ În afara timpului:

 Ce se întâmpla în acelaşi loc în urmă cu un minut?

 Ce se întâmpla în acelaşi loc în urmă cu o oră/un an/10 ani?

 Ce se va întâmpla în exact acelaşi loc într-un minut/o oră etc.?

☺ Motivaţia fotografului:

 Cine a surprins imaginea?

 De ce?

 Ce relaţie există între fotograf şi locurile respectiv personajele din imagine? Ce a dorit fotograful să arate sau să dovedească?

 Care este tema generală a imaginii?

 Dar voi ce interes găsiţi acestei imagini? etc.

☺ Intertextualitate:

 Ce texte literare, piese de teatru, eseuri etc. au abordat deja în modul lor propriu tema imaginii studiate?

☺ Culori predominante:

 Ce culori aţi propune voi pentru aceeaşi imagine?

- Citim în cor şi batem din palme la sfârşitul fiecărui enunţ.

- Citim în şoaptă şi batem uşurel la fiecare cuvânt cu degetul pe masă.

- Citim un cuvânt în şoaptă şi alt cuvânt cu voce.

- Citim din jos în sus, câte un enunţ.

• Citire „spectacol". Copilul care citește vine în fața clasei și citește cât poate de corect și cu intonație. La sfârșit face o plecăciune către "spectatori", iar aceștia aplaudă.

√ Citirea în ştafetă: un elev citeşte pînă învăţătorul îl opreşte. Cel care a citit trebuie să numească cît mai repede un coleg care să citească mai departe. Prin acest procedeu se fac exerciţii de concentrare a atenţiei voluntare.

√ Citirea în perechi: se citeşte în perechi după preferinţa elevilor, în aşa fel încît să participe un elev care citeşte bine sau foarte bine cu unul care are un ritm mai lent sau care citeşte mai puţin bine. Se urmăreşte reglarea ritmului de citire, apropriind pe fiecare copil de ritmul clasei.

√ Citirea în lanţ: fiecare elev va citi cîte 1-2 propoziţii în funcţie de lungimea textului. Se urmăreşte exersarea actului citirii de către întreaga clasă, concentrarea atenţiei, reglarea ritmului de citire.

√ Ştafeta greşelilor: un elev citeşte pînă cînd face prima greşeală, fiind oprit de ceilalţi elevi. Continuă următorul, pînă cînd face prima greşeală, şi aşa mai departe. Se urmăreşte concentrarea atenţiei, corectitudinea în citire.

√ Citirea alternativă: se citeşte o propoziţie cu voce tare, următoarea în şoaptă şi aşa mai departe. Prin acest procedeu se urmăreşte formarea deprinderii de citire în gînd.

√ Citirea în ecou: un elev care citeşte bine va citi cu voce tare cîte o propoziţie, iar alt elev cu dificultăţi la citit va citi aceeaşi propoziţie în şoaptă. Se urmăreşte întărirea încrederii în forţele proprii, citirea curentă, corectă.

√ Citirea întîrziată: un elev începe să citească, un alt elev începe să citească după el cu o întîrziere de cîteva cuvinte, pînă la o propoziţie, căutînd să-l ajungă. Se urmăreşte formarea deprinderii de citire corectă, accelerarea ritmului de citire.

√ Citirea selectivă: se cere elevilor să citească sau să nu citească anumite cuvinte sau propoziţii. Se urmăreşte conştientizarea actului citirii, puterea de selecţionare şi concentrarea atenţiei.

√ Citirea creatoare. Se cere elevilor să urmărească textul în manual, dar cu folosirea a cît mai multe cuvinte proprii. Prin această citire se urmăreşte întrebuinţarea capacităţii de povestire, conştientizarea actului citirii, posibilitatea de adaptare în situaţii concrete.

√ Citirea pe roluri: atunci cînd textul o permite. Se urmăreşte întărirea atenţiei voluntare, expresivitatea actului citirii.

√ Citirea în cor.

√ Citirea ortoepică (fiecare silabă se citeşte de două ori).

√ Citirea consecutivă (elevul cu citire rapidă citeşte după elevul cu citire lentă, iar acesta citeşte după cel cu citire cursivă).

√ Citirea prin excludere (se exclud anumite cuvinte).

√ Citirea în continuare (citeşte mai departe elevul care a descoperit unde a rămas).

√ Citirea împreună (elevul citeşte împreună cu învăţătorul).

√ Citirea jocurilor de cuvinte (rar, mai repede / în cor şi individual).

√ Citirea în şoaptă.

√ Citirea în gînd.

1. în 3 grupuri;

2. frontală.

În cazul activităţii diferenţiate pe grupuri, sarcinile vor fi distribuite după cum urmează:

Grupul I – reclamanţii vor învinui personajul negativ;

Grupul II – învinuiţii vor avea rol de autoapărare;

Grupul III – judecătorii vor coordona activitatea reclamanţilor şi învinuiţilor, vor pune întrebări de rigoare, vor prezenta sentinţa.

Etapele de desfăşurare:

• Lucrări preliminare. Ajutăm elevii să ia cunoştinţă de fapte şi să înţeleagă conţinutul cazului.

• Distribuirea rolurilor. Împărţim clasa în 3 grupuri mari: judecători, reclamanţi, învinuiţi.

• Pregătirea elevilor. Elevii se vor aduna în grupurile lor pentru a coordona şi a propune situaţii de rezolvare.

Conferinţa de presă are, de obicei, o componenţă exactă:

• invitaţi;

• jurnalişti

Ne propunem să-i avem ca invitaţi pe eroii cărţii pe care o citim sau autorii cărţii date. Elevii vor adresa întrebări privind mesajul operei literare, comportamentul personajelor, sensul unor expresii, întrebări socratice ce valorizează opera literară; întrebări adaptate la situaţia cotidiană, dar care vizează o problemă comună.

Vom proiecta ca elevii să reactualizeze formule de politeţe şi să le adreseze adecvat, în acest mod, formulînd opinii inteligente. În cadrul conferinţelor de presă elevii-jurnalişti se vor prezenta, anunţînd ziarul, revista pe care o reprezintă.

O formulă utilă în acest sens poate fi următoarea:

- Mă numesc Nicoleta Cojocaru. Reprezint ziarul Florile dalbe sau

- Nicoleta Cojocaru, ziarul Florile dalbe.

În continuare este oportun a propune un set de modele comunicative ce ar solicita o părere pentru scriitor:

• Domnule scriitor, sunt curios (curioasă) să aflu…

• Iubite scriitor, mă interesează…

• Maestre, pot să ştiu de ce…?

• Domnule scriitor, care a fost intenţia Dumneavoastră la începutul scrierii?

• Domnule, cum explicaţi situaţia în care…?

• Dragă _________________________, vreau să ştiu dacă…

Pentru personajul literar:

• Amice, vreau să-ţi spun că m-a impresionat fapt în care… De aici am o întrebare…

• Prietene, am admirat momentul în care…, de aceea vreau să te întreb…

• _____________________, m-am întristat cînd…

(numele personajului)

• Sunt curios cum ai ieşit din încurcătură…

• Eroul meu, am fost uimit să descopăr că… De ce ai procedat astfel?

• Amice, ca să fiu sincer, n-am prea înţeles de ce…?

• Prietene, bănuiesc că poţi să explici de ce ai procedat…?

• Amice, îmi dau seama că… Poţi să argumentezi comportamentul tău?

• Dacă nu mă înşel, ai un secret, poţi să ni-l dezvălui?

• După cum afirma scriitorul (alt personaj), eşti… (o virtute). Cum îţi reuşeşte să fii aşa?

• _____________________, este adevărat că…?

(numele personajului)

• _________________, fascinant e momentul în care… Poţi să ni-l relatezi?

(numele personajului)

• _____________________, m-ai frapat prin … (o trăsătură de caracter).

(numele personajului) Ne sfătuieşti… cum am putea să fim şi noi aşa?

• __________________, mărturisesc că am trăit emoţii de … în momentul

(numele personajului) în care… Tu ce ai simţit atunci?...

• __________________, regret că n-am reuşit să te ajut în cazul… Dar cum

(numele personajului) crezi, ar fi reuşit să te ajute cineva?

Conferinţa de presă va fi structurată ca orice activitate cu etapă de reflecţie. În acest sens va solicita elevilor să lanseze opinii vizavi de desfăşurarea conferinţei, mulţumiri invitaţilor de onoare şi urări în perspectivă, ce vor fi formulate „ad opera” (cu referinţă la rolul personajului în opera literară).

Se alege un grup de experţi constituit din 3-4 elevi. Se formează grupuri de lucru.

Experţii au funcţia de a analiza ideile lansate de colegi ş ide a le ordona descrescător, pornind de la cea mai originală idee spre cea mai modestă.

Moderatorul iniţiază o situaţie-problemă, preferenţial de oportunitate. Situaţia-problemă ar fi bine să solicite o manifestare atitudinală prin exprimarea argumentată a propriei poziţii, prin evaluarea unor fenomene literare, a comportamentului pe care îl posedă personajul literar, continuînd cu discernămîntul valorilor de nonvalori, integrînd valorile acestuia în axiologia literară şi cea proprie.

Elevii discută în grup sau meditează independent, scriind pe fişele repartizate din timp argumentele lor, transmiţîndu-le grupului de experţi. Aceştia aleg şi „scot la licitaţie” cele mai originale idei-soluţii „cîte una).

Moderatorul va anunţa:

La licitaţie se propune ideea X. elevii încearcă s-o cumpere, utilizînd formule specifice licitaţiei:

• Aş vrea să procur ideea…

• Mi-aş dori să achiziţionez ideea…

• Voi cumpăra ideea, întrucît…

• Am nevoie de această idee, deoarece…

Vom constata că în procesul cumpărării elevii recurg, de fapt, la valorificarea operei literare, a fenomenului literar, a personajului literar. În acest context, vom putea urmări şi manifestările atitudinale ce vor fi explorate flexibil, fără imperative. Caracterul ludic al metodei poate asigura un interes viu pentru produsul lectoral, unul dintre scopurile urmărite în cadrul acestei activităţi. Interesul instantaneu provoacă acţiuni motivate în urma cărora vom ajunge la o luare de atitudine.

Sala de clasă poate fi amenajată în stilul unui tîrg cu mese pe care pot fi expuse produse de lectură cît mai variate, moment ce depinde de proiectarea didactică, de subiectul lecţiei, de contingentul clasei etc. Propunem în continuare un şir de produse ce pot fi aduse la vînzare:

• o lucrare grafică realizată în baza operei studiate;

• caracterizarea succintă a unui personaj literar;

• o compoziţie literară cu un generic comun;

• o maximă elaborată în baza unei situaţii de text;

• o scrisoare adresată unui personaj literar, autorului sau unei rude cu referinţă la problematica abordată în textul literar;

• o scrisoare imaginară din partea unui personaj literar către alt personaj literar;

• un aviz de publicitate cu referinţă la textul literar studiat;

• o secvenţă dintr-un jurnal intim, realizat imaginar de către elevul-cititor;

• un vernisaj al copertelor ilustrate în baza operei literare studiate;

• poezii la adresa unui personaj literar sau în baza ideii generale promovate în operă;

• o bandă cu desene ce ar pune în evidenţă capacităţile elevului de a recrea anumite imagini din opera literară.

    Mă numesc Ana Brînzac, sunt profesoară pentru învățământul primar la Liceul Tehnologic Felix- Sânmartin, Județul Bihor, România. Mă bucur că am avut fericita ocazie să vă întâlnesc, chiar și așa online și că am descoperit comunitatea AGIROMD.

În primul rând vreau să vă spun că astăzi a fost ziua mea, dar dacă mai dura cursul aș mai fi stat alături de comunitatea clubului de joi. 

    În al doilea rând vreau să vă spun că am aflat astăzi lucruri noi valoroase, iar altele doar mi le-am reamintit. Printre lucrurile noi aș dori să reamintesc platformele GPT chat, Gemini, Copilot, Vocaroo, Borcanul cu întrebări dar și metodele prezentate de dumneavoastră.

    Eu lucrez la o clasă de romi (țigani). Toți elevii mei sunt romi și aș dori să vă adresez și o întrebare: Cum ați proceda dumneavoastră să le stârniți interesul pentru lectură, pentru că ne confruntăm cu lipsa implicării familiilor în viața școlară, copiii rezumându-se doar la ceea ce facem la clasă. (nu citesc în plus acasă și nu rezolvă teme).

    Vă mulțumesc pentru frumoasa prezentare și vă doresc binecuvântări nenumărate de la Dumnezeu!!!

De la început eram foarte confuză,nu aveam idee ce ar fi acest Quest,ce fel de lectie este aceasta, dar până la final totul s.a așezat în ,,farfuria sa,,. Util mi.a fost și.mi este totul,de la aranjarea în grup,tipuri de întrebări, metode și tehnici interactive,muzica la ora de limbă română,diversificarea tehnicilor de lectură,semnificația cuvântului Duminica și până la schimbul de experiență și bune practici!

Referitor la acest seminar nu am întrebări!!!

Știu răspunsul la întrebarea pe care v.a adresat.o,și răspunsul la multe alte întrebări,dar pentru a revedea aceste informații utile,Vă rog, enorm de mult,să.mi transmiteți prezentarea d-voastră!!!

Rămâneți mereu Duminica sufletelor noastre!!!

Zâmbiți!!!Sunteți minunată!💯

Cu respect și recunoștința,Mitrica Mariana

       Astăzi a fost o sesiune deosebită: sensibilă, lucrativă, valoroasă!  

Vă mulțumesc mult pentru această întâlnire de suflet foarte necesară profesorului azi!

Ați adus spiritul unei Duminici într-o zi de joi și am rămas încântată! (am uitat și de mâncare, nu mâncasem toată ziua) Idei impresionante, utile , interesante, cu siguranță le voi utiliza în cadrul lecțiilor.

Solicit prezentarea Dumneavoastră (chiar mâine am oră la romanul Ion de Liviu Rebreanu, clasa a XI- a și m-am gândit cum să utilizez secvențe din lecția Quest- Întreabă-mă.

Mulțumesc anticipat!

--

Cu respect,

  Mă  bucur  să  ne  auzim din  nou în  alt  format.

 Cum vă  simțiți  după  o  zi  de  duminică  în această  seară   de  joi ? 

  Eu  aștern  la moment  toate  ideile  pe  o  coală  de  hârtie  cum  voi  începe  mâine  lecția  de  limba  și  literatura  română   cu  elevii  mei  de  clasa  a  IV-a. Ce  pot  să  spun, în  loc de  bol  am  o  cutiuță  fermecată în care  îi  voi  ruga  să pună  întrebările  pe  care  le  vor  scrie  tot  ei, le  voi  da  cuvântul  cheie  furnică, și  după  care  cu  siguranță  răspunsurile  le  vor  găsi  tot  la  ei  în "buzunar".După  răspunsurile  dat, voi  afișa  la  ecran  poza  mamei  și vor  descoperi  treptat  subiectul  lecției (manual  pagina  114 ,textul " Pasărea  albă  a  copilăriei  mele").

     Aș  fi  recunoscătoare  dacă  veți  oferi  suportul  didactic  de  la  Clubul  de  Joi  al  Profesorului    pentru a  putea  învăța, descoperi  și  aplica  în  practică elemente  din  Lecția Quest -Întreabă-mă!

 Vă  mulțumesc  mult  pentru că  plantați semințe  de  cuget, idei  și  bună  dispoziție  în   sufletul  dascălilor  de  ieri ,de  azi  și  de maine.

În fiecare lună, într-o zi de joi, ne întâlnim în cadrul Clubului profesorilor de limba și literatura română nu doar pentru a ne perfecționa, ci și pentru a împărtăși bucurii, provocări și experiențe didactice. Astăzi am avut parte de o „duminică” generoasă și binecuvântată datorită dumneavoastră. Apreciem modul în care ne ghidați gândurile, motivându-ne să adoptăm strategii inovative de învățare. Știm că vă interesează metode precum „învățarea prin intermediul rețelelor de socializare”, „învățarea prin povești”, „clasa inversată”, „învățarea STREAM”, și altele. Toate aceste tehnici le-am învățat de la dumneavoastră și le aplicăm în clasă. Astăzi am descoperit o altă metodă utilă – „învățarea de tip quest”, care va încuraja implicarea activă a elevilor în procesul interactiv de învățare. Sunteți o sursă de inspirație pentru noi, stimulându-ne să devenim mai buni la clasă, asemănându-ne unui „Madeline educațional”. Vă suntem recunoscătoare pentru aceasta.

Sperăm ca fiecare ședință a Clubului să ne ofere nu doar cunoștințe, ci și inspirație și energie pentru activitatea noastră.

Cu respect,

Aliona Țăranu, profesor de limba și literatura română și universală, 

director adjunct pentru educație

IP Liceul Teoretic „Matei Basarab”, or. Basarabeasca

   Utilizez  ce mi-ați trimis și de la Cursurile de formare, de exemplu: Lectura imaginii, Învățarea muzeală, Proiecte tematice etc. Am să utilizez și ceea ce am învățat astăzi. 

   Cu respect, Malic Aurelia.

MUZEUL ,,Sub căciula lui Guguță" de Vicol Mirela (youtube.com)