<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>Laureati ai Premiului Nobel by MARIA ALEXANDRA BĂDESCU</title>
      <link>https://padlet.com/mariabadescu/nfmhyg8mryft4er4</link>
      <description>Getd Binning</description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2021-05-04 18:46:54 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2026-02-22 23:03:42 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url></url>
      </image>
      <item>
         <title>Gerd Binnig , (n. 20 iulie 1947, Frankfurt pe Main , W.Ger.), Fizician de origine germană, care a împărtășit cuHeinrich Rohrer ( qv ) jumătate din Premiul Nobel pentru fizică din 1986 pentru invenția samicroscop cu tunel de scanare . (Ernst Ruska a câștigat cealaltă jumătate a premiului.)Binnig a absolvit Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt și a obținut un doctorat la Universitatea din Frankfurt în 1978. S-a alăturat apoi Laboratorului de cercetare IBM din Zürich , unde el și Rohrer au proiectat și construit primul microscop de scanare cu tunel (STM). Acest instrument produce imagini ale suprafețelor materialelor conductoare sau semiconductoare în detalii atât de fine încât atomii individuali pot fi identificați în mod clar. Efectele mecanice cuantice determină trecerea unui curent electric între vârful extrem de fin al sondei de tungsten STM și suprafața studiată, iar distanța dintre sondă și suprafață este menținută constantă prin măsurarea curentului produs și ajustarea înălțimii sondei în consecință. Prin înregistrarea diferitelor cote ale sondei, se obține o hartă topografică a suprafeței pe care intervalele de contur sunt atât de mici încât atomii individuali sunt clar recunoscuți. Vârful sondei STM are o lățime de doar un angstrom (o zece miliarde de metru sau aproximativ lățimea unui atom), iar distanța dintre acesta și suprafața studiată este de doar aproximativ 5 sau 10 angstromi. În 1984, Binnig s-a alăturat grupului IBM Physics din München. În 1989 a publicat cartea Aus dem Nichts („Din nimic”), care susținea că creativitatea crește din dezordine.</title>
         <author>mariabadescu</author>
         <link>https://padlet.com/mariabadescu/nfmhyg8mryft4er4/wish/1491281377</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-05-04 18:56:33 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mariabadescu/nfmhyg8mryft4er4/wish/1491281377</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>mariabadescu</author>
         <link>https://padlet.com/mariabadescu/nfmhyg8mryft4er4/wish/1491288888</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1075078447/375bba632f36a70aa08126216d379717/image.png" />
         <pubDate>2021-05-04 18:58:22 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mariabadescu/nfmhyg8mryft4er4/wish/1491288888</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>mariabadescu</author>
         <link>https://padlet.com/mariabadescu/nfmhyg8mryft4er4/wish/1491295614</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Gerd Binnig</strong> (n. <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/20_iulie">20 iulie</a> <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/1947">1947</a>,<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Gerd_Binnig#cite_note-ab146f13129af5dd81112f21b5ac5ba9-1"><sup>[1]</sup></a><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Gerd_Binnig#cite_note-061d160c1d8c73316fd2bdbdc65c2107-6"><sup>[6]</sup></a><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Gerd_Binnig#cite_note-a546ffc4613a384389b1d764dd9bca06-7"><sup>[7]</sup></a><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Gerd_Binnig#cite_note-49a2a60d749ad51761d56ddfe4010c15-8"><sup>[8]</sup></a> <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Frankfurt_pe_Main">Frankfurt am Main</a>, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Zonele_aliate_de_ocupa%C8%9Bie_din_Germania">Zonele aliate de ocupație din Germania</a>) este un <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Fizician">fizician</a> <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Germani">german</a>, laureat al <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel_pentru_Fizic%C4%83">Premiului Nobel pentru Fizică</a>, în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/1986">1986</a>, împreună cu <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Heinrich_Rohrer">Heinrich Rohrer</a>, pentru proiectarea <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Microscop_electronic">microscopului electronic</a> cu scanare și tunelare.<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Gerd_Binnig#cite_note-nobelprizepresa-9"><sup>[9]</sup></a> Cei doi au împărțit o jumătate din premiu, cealaltă fiindu-i acordată lui <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ernst_Ruska">Ernst Ruska</a>, cel care a construit primul microscop electronic.<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Gerd_Binnig#cite_note-nobelprizepresa-9"><sup>[9]</sup></a></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-05-04 18:59:54 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mariabadescu/nfmhyg8mryft4er4/wish/1491295614</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>mariabadescu</author>
         <link>https://padlet.com/mariabadescu/nfmhyg8mryft4er4/wish/1491299397</link>
         <description><![CDATA[<div>Un <strong>microscop electronic</strong> este un tip de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Microscop">microscop</a> care folosește <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Electron">electroni</a> pentru a ilumina <a href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Specimen&amp;action=edit&amp;redlink=1">specimenul</a> și a transmite o imagine mărită a acestuia. Microscoapele electronice au rezoluție superioară microscoapelor cu lumină, și pot transmite o imagine mărită de mult mai multe ori . Unele microscoape electronice ajung să transmita o imagine mărită de 2 milioane de ori, pe când cele mai bune microscoape cu lumină transmit o imagine mărită de 2 000 de ori.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-05-04 19:00:50 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mariabadescu/nfmhyg8mryft4er4/wish/1491299397</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
