Dependentii de droguri dorm foarte rar noaptea, dar atunci cand sunt epuizati si mananca foarte putin si neregulat. Persoanele care consuma droguri halucinogene aleg de obicei spatii izolate pentru consum deoarece consumul le produce halucinatii, ii determina sa se inchida in ei, sa perceapa lumea intr-un mod diferit sa ii face incapabili sa poarte discutii normale cu alte persoane. Au tendinta de a se inchide in ei insisi, sa nu mai comunice cu cei din jur, sa isi petreaca timpul alaturi de persoane care consuma la randul lor droguri.

Fumatorii de marijuana au adesea aceleasi probleme medicale la nivelul cailor respiratorii ca si fumatorii de tigari. Utilizatorii de marijuana sunt expusi riscului de infectie pulmonara; tusesc, stranuta, fiind raciti mai des decat persoanele care nu consuma acest drog. Riscurile pentru sanatate sunt apreciate, in ansamblu, a fi mai mari decat cele care apar in cazul tabagismului.

Medicamentele care contin nicotina sunt incadrare in grupa farmacoterapeutica: medicamente utilizate in tratamentul dependentei de nicotina.

Efecte farmacologice:

Nicotina creeaza o senzatie temporara de bine si relaxare si creste ritmul cardiac si cantitatea de oxigen pe care o utilizeaza inima. Pe masura ce nicotina patrunde in organism, provoaca o crestere a nivelului endorfinelor (numite si hormonii fericirii), care sunt substante chimice care ajuta la ameliorarea stresului si a durerii si la imbunatatirea dispozitiei.
Corpul absoarbe rapid nicotina in sange, astfel incat sa poata ajunge la creier. Nivelurile de nicotina atinge apogeul rapid dupa intrarea in organism, astfel incat sentimentele de recompensa sunt de scurta durata. Acest lucru poate crea un ciclu al dependentei.
Nicotina creste, de asemenea, nivelul de dopamina, un neurotransmitator care face parte din sistemul de recompensa al creierului si creeaza sentimente de placere si recompensa. Eliberarea de dopamina intareste comportamentul unei persoane de a administra nicotina.
Utilizarea frecventa a nicotinei creeaza schimbari in modul in care functioneaza creierul in legatura cu autocontrolul, stresul si invatarea. Schimbarile pe termen lung pot duce la simptome de dependenta si de sevraj atunci cand o persoana nu fumeaza.
Nicotina poate imbunatati temporar concentrarea si memoria. Cu toate acestea, fumatul pe termen lung al tigarilor se poate asocia cu o scadere a capacitatii cognitive si un risc crescut de aparitie a bolii Alzheimer. Prin urmare, orice beneficii pe termen scurt asupra functiei cognitive nu depasesc riscurile pe termen lung ale consumului de nicotina.
Cand oamenii inceteaza sa mai foloseasca nicotina, pot prezenta simptome de sevraj care le afecteaza atentia sau memoria. Oprirea unui consum sever de nicotina poate duce, de asemenea, la tulburari de somn.