„La început oamenii se lăsau ocărâți. Mai târziu, mai răspundeau și ei câte ceva, așa, pe sub căciulă. În sfârșit însă, […] începură și ei să ocărască pe popa. De aici înainte trebile se încâlciră. […] Oamenii începură să spună popii vorba că nu se vor lăsa de râs și de ocară, ci vor merge la episcopie și‑l vor scoate din sat.”