<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>Artefact 1 by Nadejda Seredovschi</title>
      <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8</link>
      <description>Colecție utilă de resurse educaționale</description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2025-07-03 07:09:46 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2025-07-06 06:40:56 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url></url>
      </image>
      <item>
         <title>Resursa 5 Jocurile Olimpice</title>
         <author>seredovschinadejda</author>
         <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509429169</link>
         <description><![CDATA[<p><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="http://mozaweb.com">mozaweb.com</a> <strong>Jocurile Olimpice</strong> moderne (în engleză: <em>Olympic Games</em>; franceză: <em>Jeux olympiques</em>)<a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice#cite_note-1"><sup>[a]</sup></a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice#cite_note-2"><sup>[1]</sup></a> sunt cele mai importante evenimente sportive internaționale din lume. Acestea includ competiții de vară și <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocuri_Olimpice_de_iarn%C4%83">de iarnă</a>, la care participă mii de <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="mw-redirect" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Atlet">atleți</a> din întreaga lume într-o <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="new" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Eveniment_sportiv_complex&amp;action=edit&amp;redlink=1">varietate de competiții</a>. Jocurile Olimpice sunt considerate cea mai importantă competiție sportivă din lume, cu peste 200 de echipe reprezentând state suverane și teritorii. În mod implicit, Jocurile înlocuiesc de obicei orice <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Campionat_mondial">campionat mondial</a> în anul în care au loc (cu toate acestea, fiecare disciplină își menține de obicei propriile recorduri).Jocurile Olimpice au loc la fiecare patru ani. Începând din <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice_de_iarn%C4%83_din_1994">1994</a>, acestea alternează între <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="mw-redirect" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice_de_var%C4%83">Jocurile de vară</a> și <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="mw-redirect" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice_de_iarn%C4%83">cele de iarnă</a> la fiecare doi ani, pe parcursul unui ciclu de patru ani numit <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Olimpiad%C4%83">Olimpiadă</a>.</p>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads-usc1.storage.googleapis.com/521630127/7aee78eefee50b55fbd246fc1539c104/image.png" />
         <pubDate>2025-07-03 07:27:01 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509429169</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Resursa 6</title>
         <author>seredovschinadejda</author>
         <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509429433</link>
         <description><![CDATA[<p><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="http://mozaweb.com">mozaweb.com</a> </p>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads-usc1.storage.googleapis.com/521630127/76b27e3ffa91700264cf18dd9db2a111/image.png" />
         <pubDate>2025-07-03 07:27:20 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509429433</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Resursa 7 </title>
         <author>seredovschinadejda</author>
         <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509429795</link>
         <description><![CDATA[<p><strong>Roma Antică</strong> a fost un <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="mw-redirect" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Stat-ora%C8%99">oraș-stat</a> a cărui istorie se întinde în perioada de timp cuprinsă între <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/753_%C3%AE.Hr.">753 </a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="http://%C3%AE.Hr">î.Hr</a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/753_%C3%AE.Hr.">.</a> și <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/476">476</a> <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="http://d.Hr">d.Hr</a>. Pe parcursul existenței sale de douăsprezece secole, civilizația romană a trecut de la <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhie">monarhie</a> la <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83">republică</a> <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Oligarhie">oligarhică</a> și, apoi, la <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiu">imperiu</a> extins. Ea a dominat <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vest">Europa de Vest</a> și întreaga arie în jurul <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83">Mării Mediterane</a>, prin cuceriri și asimilare, însă, în final, a cedat în fața <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="mw-disambig" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Invaziile_barbare">invaziilor barbarilor</a> din <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_V-lea">secolul al V-lea</a>, marcând, astfel, declinul <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="mw-redirect" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiului_Roman">Imperiului Roman</a> și începutul <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu">Evului Mediu</a>.</p>]]></description>
         <enclosure url="https://www.youtube.com/watch?pdlt=1&amp;v=D-qQoRLOgAg" />
         <pubDate>2025-07-03 07:27:48 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509429795</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Resursa 8 Harta România în al Doilea război mondial</title>
         <author>seredovschinadejda</author>
         <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509429926</link>
         <description><![CDATA[<p>România a avut o participare complexă în Al Doilea Război Mondial, <strong><mark>trecând de la alianța cu Puterile Axei (Germania și Italia) la cea cu Aliații</mark></strong>. Inițial, România a participat alături de Germania la invazia Uniunii Sovietice, cu scopul de a recupera teritoriile cedate în 1940 (Basarabia și Nordul Bucovinei). Ulterior, la 23 august 1944, România a întors armele împotriva Axei și s-a alăturat Aliaților, marcând o schimbare majoră de orientare politică și militară.&nbsp;</p>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads-usc1.storage.googleapis.com/521630127/b1c4bf799d50701b9dbf1682c93f8cba/image.png" />
         <pubDate>2025-07-03 07:27:59 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509429926</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Resursa 9 Cruciadele medievale</title>
         <author>seredovschinadejda</author>
         <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509430056</link>
         <description><![CDATA[<p><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="http://mozaweb.com">mozaweb.com</a></p><p> <strong>Cruciadele</strong> au fost expediții militare ale <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Feudalism">feudalilor</a> <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83">apuseni</a> cu scopul de a cuceri și coloniza regiuni din <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Orientul_Apropiat">Orientul Apropiat</a>, îndeosebi <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="mw-disambig" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Palestina">Palestina</a> și <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ierusalim">Ierusalimul</a>.</p><p>Ele au apărut într-o societate aflată în plină expansiune politică și militară și sunt o întregire a procesului de colonizare petrecut în <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa">Europa</a>, la ele participând toate clasele și păturile sociale.</p>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads-usc1.storage.googleapis.com/521630127/f4b9dad91951eedb7d5d63fbf40870f1/image.png" />
         <pubDate>2025-07-03 07:28:10 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509430056</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Resursa 10</title>
         <author>seredovschinadejda</author>
         <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509430155</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://www.youtube.com/watch?pdlt=1&amp;v=SUCn6WvEN-0" />
         <pubDate>2025-07-03 07:28:20 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3509430155</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Resursa 1 Forumul Roman. Piața principală a Romei antice este una dintre cele mai populare atracții turistice din Orașul Etern.</title>
         <author>seredovschinadejda</author>
         <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3510762409</link>
         <description><![CDATA[<p>Apariția evenimentelor publice în Forumul Roman a avut loc pentru prima dată în jurul anului 500 <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="http://%C3%AE.Hr">î.Hr</a>., când a început Republica Romană. Era de asemenea nodul rețelei de drumuri construite de romani, fiind străbătut de <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="new" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Via_Sacra&amp;action=edit&amp;redlink=1">Via Sacra</a>. A fost fundalul multor evenimente istorice, precum incinerarea lui <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="mw-redirect" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar">Cezar</a>. Cezar, <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="mw-redirect" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Augustus">Augustus</a>, <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Flaviilor">Flavii</a>, <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Nerva">Nerva</a> și <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Traian">Traian</a> au construit piețe adiacente, cunoscute drept <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Forurile_Imperiale">Forumurile Imperiale</a>. În preajma domniei lui Iulius Cezar, forumul a devenit supraaglomerat. Cezar este creditat cu crearea unui nou forum alături de original pentru a oferi mai mult spațiu. Mai târziu, împăratul Augustus s-a alăturat regiunii.</p>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads-usc1.storage.googleapis.com/521630127/fb8f834f46f163c8f5fb89a7799c6d4b/image.png" />
         <pubDate>2025-07-04 14:37:19 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3510762409</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Resursa 2  Marile descoperiri geografice</title>
         <author>seredovschinadejda</author>
         <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3510765717</link>
         <description><![CDATA[<p><strong>Marile descoperiri geografice</strong> din secolele XV-XVI realizate de <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vest">Europa occidentală</a> au constituit o etapă decisivă în formarea unei imagini reale asupra <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt">globului pământesc</a> și au avut consecințe complexe, care au exercitat o profundă înrâurire asupra evoluției omenirii în ansamblul său. Până în epoca marilor descoperiri geografice, cunoștințele asupra globului pământesc erau zonale și incomplete și se formau datorită unor explorări realizate independent unele de altele, în diferite regiuni ale lumii</p>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads-usc1.storage.googleapis.com/521630127/f8b1fb308f53e6dd5ed3ddbb27db6e3d/image.png" />
         <pubDate>2025-07-04 14:43:20 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3510765717</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Resursa 3. Civilizatia Chinei antice</title>
         <author>seredovschinadejda</author>
         <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3510791898</link>
         <description><![CDATA[<p>Civilizația chineză a apărut în <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Mileniul_al_III-lea_%C3%AE.Hr.">mileniul al III-lea </a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="http://%C3%AE.Hr">î.Hr</a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Mileniul_al_III-lea_%C3%AE.Hr.">.</a> pe văile fluviilor <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="mw-redirect" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Huanghe">Huanghe</a> și <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Yangtze">Yangtze</a>. În <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_III-lea_%C3%AE.Hr.">secolul al III-lea </a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="http://%C3%AE.Hr">î.Hr</a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_III-lea_%C3%AE.Hr.">.</a>, împăratul <a rel="noopener noreferrer nofollow" class="mw-redirect" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Qin_Shi_Huangdi">Qin Shi Huangdi</a> (<a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/221_%C3%AE.Hr.">221</a>-<a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/210_%C3%AE.Hr.">210 </a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="http://%C3%AE.Hr">î.Hr</a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/210_%C3%AE.Hr.">.</a>) a întemeiat <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Qin">dinastia Qin</a> și a unificat principatele existente într-un singur imperiu. <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Dinastia_Han">Dinastia Han</a> (<a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/206_%C3%AE.Hr.">206 </a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="http://%C3%AE.Hr">î.Hr</a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/206_%C3%AE.Hr.">.</a> - <a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/220">220 </a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="http://d.Hr">d.Hr</a><a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/220">.</a> ) a deschis comerțul cu Occidentul. Fiind atacat de nomazii din nord (<a rel="noopener noreferrer nofollow" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Huni">huni</a>), imperiul s-a destrămat, dar s-a refăcut câteva secole mai târziu.</p>]]></description>
         <enclosure url="https://www.youtube.com/watch?pdlt=1&amp;v=58_fwNH35LM" />
         <pubDate>2025-07-04 15:35:06 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3510791898</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Resursa 4. Preistoria</title>
         <author>seredovschinadejda</author>
         <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3510793166</link>
         <description><![CDATA[<p>Epoca preistorică a durat de o mie de ori mai mult decât celelalte epoci istorice luate la un loc, aproximativ 6 milioane de ani.</p>]]></description>
         <enclosure url="https://www.youtube.com/watch?pdlt=1&amp;v=GSbH_RjtGjI" />
         <pubDate>2025-07-04 15:38:02 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3510793166</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Resursa 6 Cultura antica.</title>
         <author>seredovschinadejda</author>
         <link>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3510845884</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://www.youtube.com/watch?pdlt=1&amp;v=2kTYYPj6wmI" />
         <pubDate>2025-07-04 18:31:10 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/seredovschinadejda/jdsz1h363sut2ia8/wish/3510845884</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
