Din cercetările de teren şi din literatura de specialitate rezultă că aproape toate cazurile de grindină au provocat pierderi importante, în special, agriculturii.

Fiind un fenomen a cărui frecvenţă maximă se realizează în perioada caldă a anului, grindina surprinde culturile agricole în diferite stadii de dezvoltare, afectând buna desfăşurare a ciclului biologic. Este suficient un singur caz de grindină într-o fază critică de dezvoltare a plantei pentru ca întreaga recoltă să fie compromisă.

Grindina poate avea şi efecte minime, în condiţiile în care dimensiunile ei şi densitatea boabelor căzute sunt mai mici, durata mai redusă şi faza de vegetaţie mai înaintată.

Grindina poate provoca mari pagube în următoarele condiţii:

· când se produce în plin sezon de vegetaţie, surprinzînd pomii fructiferi în faza de înflorire, viţa de vie în faza de formare a boabelor , culturile cerealiere în faza de formare a spicului etc.;

·  când este însoţită de vânturi tari;

·  când dimensiunile boabelor de grindină depăşesc 10 mm în diametru;

·  când durata fenomenului este mare;

·  când densitatea boabelor de grindină pe 1 m² este foarte mare;

· când se formează stratul de gheaţă de durată (de la câteva ore la câteva zile), fapt ce determină îngheţarea sucului celular, oprirea circulaţiei sevei, distrugerea sistemului foliar şi compromiterea recoltei;

· când se produce după perioade lungi de secetă cu solul uscat, lipsit de coeziune, favorizând procese intense de eroziune;

·  când afectează terenuri în pantă cu sol uscat;

·  când dimensiunile sunt mici (< 10 mm), dar durata este mai mare (10 -15 min.) etc