<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>RECAPITULARE by INGRID-COSTINA COCONOIU</title>
      <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks</link>
      <description>scrieți în notițe, apoi postați pe peretele padlet informații legate de una din temele abordate la ora de istorie.</description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2022-05-12 06:13:26 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2026-01-29 10:40:09 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url>https://padlet.net/icons/png/1f469-1f393.png</url>
      </image>
      <item>
         <title>EVUL MEDIU</title>
         <author>ingridcoconoiu1</author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2180716976</link>
         <description><![CDATA[<div>IERARHIA FEUDALĂ<br>Seniorul= cel care acordă feudul/ fieful</div><div>Obligațiile seniorului= protecția vasalului și întreținerea acestuia prin acordarea fiefului</div><div>Vasalul= cel care primește feudul/ fieful</div><div>Obligațiile vasalului= credință, ajutor militar și financiar, precum, și sfat.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698639589/41b9d9ca8f52bf29d400182c33ab778e/PADLETULL.jpg" />
         <pubDate>2022-05-12 06:31:35 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2180716976</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Robert Blagan</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181013964</link>
         <description><![CDATA[<div>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;Imperiul Bizantin&nbsp;<br><br><br>- poziţia întărită a capitalei, Constantinopol (Byzantion) oraș aşezat în centrul unui<br>teritoriu cuprins între Asia şi Europa;<br>-zidul de apărare al Constantinopolului (lung de 70 km) între M. Neagră şi M. Marmara a<br>fost o stavilă în calea invadatorilor;<br>-împăratul bizantin (numit basileus) avea putere absolută şi era considerat sfânt;<br>-viaţa economică înfloritoare, oraşele având o intensă activitate meşteşugărească şi<br>comercială;<br>-folosirea pe scară largă a muncii sclavilor, în ateliere şi în mine, pe corăbii și în<br>agricultură;<br>-Imperiul Bizantin a fost primul stat medieval centralizat şi singurul până în sec al XIII-<br>lea;<br>-funcţiile şi demnităţile cele mai înalte din stat, chiar şi cea de împărat, se ocupau prin<br>merite personale;<br>-armata era bine organizată, soldaţii primind în schimbul serviciului militar un lot de<br>pământ;</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698891219/ff23a39c8c67d9b65bbdf61c3bfa6809/IHMED4__Materiale_didactice_istorie_harti_murale_HARTA_IMPERIUL_BIZANTININ_SECIX_XI_.webp" />
         <pubDate>2022-05-12 10:26:37 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181013964</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Simion Raul: evul mediu</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181016455</link>
         <description><![CDATA[<div>.Societatea medievală:<br>&nbsp;-avea un caracter rural;<br>- era formată din:<br>&nbsp;-reprezentanții Bisericii (clerul);<br>&nbsp;-nobilii - locuiau încastele fortificate;<br>- țăranii - trăiau în sate<br>&nbsp;Așezările<br>&nbsp;majoritatea populației trăia în sate:<br>&nbsp;înconjurate de câmpuri agricole;<br>&nbsp;se formau pe lângă castelele nobililor (seniorilor) sau pe lângă biserici;<br>&nbsp;biserica și seniorul erau cele două surse de autoritate în satul medieval;<br>&nbsp;de cele mai multe ori,satele aparțineau unuisenior;<br>după anul 1000, au început să se dezvolte orașele medievale.<br>Familia<br>&nbsp;era, de regulă, numeroasă, deoarece îi includeape părinți, pe bunici și pe copii;<br>dintr-un mare număr de nou-născuți într-o familie, puțini supraviețuiau până la vârsta<br>adultă.<br>Alimentația<br>diferențele de avere deosebeau masa țăranului de cea a nobilului;. țăranii se hrăneau mai ales cu cereale și cu legume;<br>&nbsp;nobilii puneau pe masă carne (mai ales vânat), dar și pește și păsări din ogradă;<br>desertul se prepara cu miere și cu pastă de fructe.<br>Economia și tehnologia<br>cultivarea pământului era principala ocupație a oamenilor,alături de creșterea vitelor și<br>viticultură; monedele erau puțin folosite;<br> noutățiletehnologice (plugul cu brăzdar de fier, moara de vânt și rotația culturilor), au<br>asigurat:<br> sporirea producției agricole;<br>îmbunătățirea vieții zilnice;<br> creșterea treptatăa populației.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698891240/7fe6f6353cdeaad13c54890a426684cb/evul_mediu.jpg" />
         <pubDate>2022-05-12 10:29:12 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181016455</guid>
      </item>
      <item>
         <title>razboaiele intre daci si romani                         </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181016698</link>
         <description><![CDATA[<div>miruna</div>]]></description>
         <enclosure url="https://istoriesinumismatica.wordpress.com/2013/01/02/roma-si-dacia-ii-razboaiele-daco-romane/" />
         <pubDate>2022-05-12 10:29:29 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181016698</guid>
      </item>
      <item>
         <title>FORMAREA POPOARELOR EUROPENE</title>
         <author>ingridcoconoiu1</author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181019720</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698639589/684f77ceed79aec3955b5d46330ad657/Formarea_popoarelor_europene.pptx" />
         <pubDate>2022-05-12 10:32:26 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181019720</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Iris Gheorghe (Razboaiele Medice)</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181019886</link>
         <description><![CDATA[<div><strong><br>Războaiele persane</strong> sau <strong>Războaiele medice</strong> au fost o serie de conflicte militare dintre <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_antic%C4%83">lumea Greciei antice</a> și <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Persan">Imperiul Persan</a>. Aceste războaie s-au desfășurat între aproximativ <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/500_%C3%AE.Hr.">500 î.Hr.</a> și <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/448_%C3%AE.Hr.">448 î.Hr.</a>.<br><br></div><div><br>La mijlocul secolului VI î.Hr., <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Persan">Imperiul Persan</a> întemeiat atunci de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Cyrus_al_II-lea_cel_Mare">Cirus II</a> a intrat în contact cu <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Grecii">grecii</a> din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa">Europa</a>, după ce a subjugat <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionia">Ionia</a>. <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Darius">Darius I</a> a extins imperiul său asupra văii <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Indus">Indusului</a>, apoi generalul său a supus <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Tracia">Tracia</a> și <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Macedonia">Macedonia</a>, care au devenit tributare Marelui Regat persan. În anul <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/501_%C3%AE.Hr.">501 î.Hr.</a> <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionia">ionienii</a> se răscoală, sprijiniți de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Atena">Atena</a>. <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Darius">Darius</a> hotărăște să pedepsească <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Atena">Atena</a>, iar în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/490_%C3%AE.Hr.">490 î.Hr.</a> trimite o flotă puternică sub comanda lui <a href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Datis&amp;action=edit&amp;redlink=1">Datis</a> și a lui <a href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Artaferne&amp;action=edit&amp;redlink=1">Artaferne</a>. Atenienii tocmai restabiliseră democrația prin reformele lui <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Clistene">Clistene</a>, dar aristocrații și partizanii Pisistrazilor, nemulțumiți, s-au aliat cu perșii și, după ce aceștia au părăsit <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Eubeea">Eubeea</a>, tiranul răsturnat <a href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hipias&amp;action=edit&amp;redlink=1">Hipias</a> i-a condus pe perși la <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Maraton">Maraton</a>.<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698895298/c5a8c443857ceaf14eba3ded69f54d5b/batalia_de_maraton.jpg" />
         <pubDate>2022-05-12 10:32:37 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181019886</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Sandu Daniel</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181021381</link>
         <description><![CDATA[<div>Zei: Atena,Zeus, Poseidon, Cronos<br>Grecia a fost locuită din timpuri străvechi.<br> Cei mai vechi locuitori, numiţi&nbsp;egeeni, au creat aşezări înfloritoare în insulele<br>Creta şi Cipru, în nordul Greciei continentale, la Troia (în Asia Mică).<br> grecii&nbsp;erau de origine indoeuropeană; ei s-au aşezat, în mileniul al II-lea, în<br>sudul Peninsulei Balcanice, în insulele din Marea Egee şi în vestul Asiei Mici;&nbsp;<br>Ocupaţiile grecilor<br> clima mediteraneană (caldă şi uscată vara, umedă iarna) şi relieful muntos au influenţat modul<br>de viaţă şi ocupaţiile grecilor<br> grecii antici au cultivat viţă-de-vie şi măslini;<br> de asemenea, au devenit meşteşugari pricepuţi în prelucrarea lutului, a pietrei şi a metalelor,<br>negustori şi navigatori pricepuţi;<br> lipsa produselor ce nu puteau fi oferite de pământul neroditor al Greciei&nbsp; erau obţinute de la<br>alte popoare prin comerţ.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698891732/946ba212e465f57c7fec1c1bb5d62b19/image.png" />
         <pubDate>2022-05-12 10:34:09 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181021381</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Robert Iliescu</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181022883</link>
         <description><![CDATA[<div>Burebista si Decebal; raboaiele daco-romane<br><br>Burebista<br>- a fost regele Daciei între anii 82-44 î.Hr.<br>-în timpul domniei sale, statul dac a avut cea mai mare întindere teritorială:<br><br>- N – Carpații Păduroși,<br>- S – Munții Balcani,<br>- V – Dunărea Mijlocie,<br>- E – Bug<br><br>-capitala Daciei era la Sarmizegetusa<br>-a fost ajutat de marele preot Deceneu în administrarea regatului<br>-Burebista moare în 44 î.Hr.<br>-in urma morții sale, Dacia se destramă în 4, ulterior în 5 regate. Cel mai important regat<br>rămâne cel din zona munților Orăștie, cu centrul la Sarmizegetusa<br><br>Decebal<br>-a fost regele statului dac între anii 87-106 d. Hr.<br>-Dacia lui Decebal era mai mică ca întindere decât în vremea lui Burebista<br>-capitala era la Sarmizegetusa<br>-în 87 Decebal îi învinge pe romanii conduși de generalul Cornelius Fuscus la Tapae -&amp;gt;<br>generalul roman moare<br>-în 88 Decebal pierde în fața romanilor conduși de generalul Tettius Iulianus la Tapae<br>-în 89 Dacia încheie pace cu Imperiul Roman -&amp;gt; devine regat clientelar al Romei -&amp;gt;<br>primește de la romani meșteri, bani, arme.<br><br>Războaiele daco-romane<br>-În anul 87 d. Hr., Împăratul roman Domițian a trimis în Dacia o armată romană<br>condusă de Cornelius Fuscus care este înfrântă de Decebal la Tapae (Porțile de Fier<br>ale Transilvaniei).<br>-În anul 88 d. Hr. o nouă armată romană, în frunte cu generalul Tettius Iulianus atacă<br>Dacia, Decebal fiind învins (tot la Tapae). În anul 89 d. Hr. s-a încheiate pacea dintre<br>Decebal și Domițian, care prevedea:<br>-transformarea Daciei într-un stat clientelar Romei<br>-acordarea de subsidii bănești și asistență din partea romanilor, utilizate pentru<br>întărirea capacități militare a statului dac.<br><br>-Bogăția Daciei și creșterea forței ei militare au fost motivele care l-au determinat pe<br>noul împărat roman, Traian (98-117 d. Hr.) să decidă cucerirea Daciei.<br>-Astfel, au avut loc două războaie daco-romane:<br>-&gt;primul război daco roman: 101-102 d. Hr.<br>-&gt;al doilea război daco-roman: 105-106 d. Hr.<br><br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698891025/41c0bbadd6db6a9195258e259ab70c86/91a98ca4ccfe01643db263c7a579c57f.jpg" />
         <pubDate>2022-05-12 10:35:39 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181022883</guid>
      </item>
      <item>
         <title>ALBERT VASILE</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181026397</link>
         <description><![CDATA[<div>RAZBOAIELE GRECILOR:<br>-razboaiele medice(secolul V)<br>-luptele:&nbsp; la Maraton: 490 i.Hr.-Atena(Miltiade)-Persia(Darius)<br>&nbsp;la Termopile: 480 i.Hr.-Sparta(Leonidas)-Persia(Xerxes)<br>La Salamina: 480 i.Hr.-Atena(Temistocle)-Persia(Xerxes)<br>La Plateea si Micale,luptele fiind castigate de greci.<br>tabere: Grecii si Persii<br>urmari:Puterea persanilor scade,Atena organizeaza Liga de la Delos si obtine Hegemonia(intaietatea) lumii grecesti,Sparta organizeaza Liga Peloponeziaca,alianta a oraselor aristrocatice)<br>-Razboiul Peloponeziac(431-404 i.Hr.)<br>cauze=cresterea puterii Atenei a atras gelozia Spartei<br>Tabere:Sparta si Atena impreuna cu aliatii lor.<br>lupte: Corint(Sparta si aliatii)-Corcira(Atena si aliatii)<br>urmari:Sparta castiga razboiul,lumea greaca se ruineaza<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698892849/ad30fbc3651c7828f654ae95dd7bfd66/mamaieeeee.png" />
         <pubDate>2022-05-12 10:39:07 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181026397</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Maria Natalia Negut</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181026659</link>
         <description><![CDATA[<div>Geto-Dacii<br><br>Grecii ii numeau geti, romanii ii numeau daci.<br>Erau acelasi popor.<br>Nobilii erau numiti Tarabostes (Pileati)<br>Oamenii de rand erau numiti Comati (Capillati)<br>Credinta era politesta<br>Zeul principal era Zalmoxis<br>Centrul religios era la Sarmizegetusa (din Muntii Orastiei)&nbsp;<br>Istru era dunarea de azi<br>Primele informatii despre geto-daci le avem de la istoricul grec Herodot.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698890965/1c54ef80caa9c0c83b61962a50b09468/geto_dacii.jpeg" />
         <pubDate>2022-05-12 10:39:23 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181026659</guid>
      </item>
      <item>
         <title>MhaelDumitru </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181030133</link>
         <description><![CDATA[<div>Geţii şi dacii – rânduieli, obiceiuri, credinţe<br>– geto-dacii reprezentau ramura nordică a tracilor indo-europeni;<br>– între geţi şi daci nu exista nicio deosebire, erau unul şi acelaşi popor, romanii numindu-i<br>daci iar grecii geţi;<br>– cele mai vechi informaţii scrise despre geto-daci le avem de la istoricul grec Herodot (sec.V<br>î. Hr.).<br>Economia:<br>– agricultura, pomicultura, viticultura, apicultura, creşterea animalelor;<br>– meşteşugurile: extrăgeau aurul, prelucrau fierul şi argintul;<br>– comerţ cu grecii, romanii, celţii, sciţii; de la greci au învăţat să folosească roata olarului şi<br>scrierea cu litere greceşti.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698890964/d63980999fb5a2f9dd15062bd54ff89f/Screenshot_20220512_134104_2.png" />
         <pubDate>2022-05-12 10:42:49 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181030133</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Marcu Teodora Andreea</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181035939</link>
         <description><![CDATA[<div>Geto-Daci<br>Geto-daci = Denumire dată de istoricii moderni ramurii nordice a neamurilor trace care populau în Antichitate spaţiul carpato-dunărean. Ramură distinctă a tracilor, delimitată etnic şi lingvistic de tracii sudici, creatoare a unei culturi materiale şi spirituale originale şi unitare, populaţia autohtonă carpato-dunăreană a fost desemnată, începând cu sec.VI î.Hr., de izvoarele greceşti, cu numele de geţi, iar în sec. I î.Hr. de cele romane cu numele de daci. Întrucât geţii şi dacii sunt purtătorii uneia şi aceleiaşi civilizaţii şi, aşa cum arată Strabon, vorbeau aceeaşi limbă, reprezentând, deci, ramuri ale aceluiaşi popor, istoriografia modernă a desemnat populaţia autohtonă din milen. I î.Hr. – din această zonă geografică – cu numele de geto-daci. Potrivit informaţiilor lui Herodot, se poate afirma că separarea geto-dacilor din masa triburilor trace s-a desăvârşit în decursul primei epoci a fierului (Hallstatt).<br>Organizare   Aflaţi din punct de vedere al organizării sociale în faza democraţiei militare, geto-dacii erau împărţiţi în triburi (apulii, burii, ratacensii, tirageţii, carpii), fiecare dintre acestea era condus de un şef militar cu reşedinţa într-un centru întărit – dava  (Argedava, Piroboridava, Tamasidava, Pelendava). În anumite împrejurări istorice, mai multe triburi înrudite şi învecinate s-au organizat în mari uniuni de triburi, cum a fost aceea condusă de „regele” Dromichaites.<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698893618/1a6d597c12fa4c463fb71d493123e0c8/razboinic_geto_dac.png" />
         <pubDate>2022-05-12 10:47:58 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2181035939</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Evolutia omului (Dinu Ana Maria)</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2183226321</link>
         <description><![CDATA[<div>Pentru a se deplasa cu usurintă în căutarea hranei, care devenise tot mai greu de procurat, strămosii nostri, ai oamenilor, au fost nevoiti să se adapteze mersului în două picioare. Urmările acestui lucru sunt:</div><ul><li>dezvoltarea creierului;</li><li>îndreptarea coloanei;</li><li>aparitia limbajului articulat;</li><li>folosirea mâinilor la efectuarea diferitelor activităti.</li></ul><div>Perioadele în care au trăit oamenii:<br>&nbsp;-Australopitecul : acum cca 3,7 milioane de ani;<br>&nbsp;-Homo habilis : acum aproximativ 2,4 milioane de ani până acum 1,5 milioane de ani;<br>&nbsp;-Homo erectus : acum 1,6 milioane de ani până acum 300 000 de ani;<br>&nbsp;-Homo neanderthalensis (Omul de Neanderthal) /Homo sapiens fossilis : acum 230 000-29 000 de ani;<br>&nbsp;-Homo sapiens recens : de acum 200 000 de ani până în prezent.<br><br><a href="https://www.google.com/amp/s/adevarul.ro/locale/zalau/cinci-lucruri-nestiute-despre-lucy-australopitecul-murit-unul-celebrii-stramosi-omului-1_5d7d50e9892c0bb0c699c827/index.amphtml">https://www.google.com/amp/s/adevarul.ro/locale/zalau/cinci-lucruri-nestiute-despre-lucy-australopitecul-murit-unul-celebrii-stramosi-omului-1_5d7d50e9892c0bb0c699c827/index.amphtml</a>&nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1699028122/0bcb81b3eff1692eeafd259acdd0dd91/Notes_220513_191612.pdf" />
         <pubDate>2022-05-13 17:31:04 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2183226321</guid>
      </item>
      <item>
         <title>VASELE GRECESTI ( Rares Marcef )</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185534586</link>
         <description><![CDATA[<div>Un proiect interesant pe care l-am avut la ora de istorie a fost acela de a picta un vas din Grecia antica .Asa am inteles&nbsp; importanta ceramicii pentru cunoasterea picturii si totodata pentru insusi studiul civilizatiei si al culturii grecesti din antichitate&nbsp;<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;La inceput,lutul se modela manual, dar inventarea si raspindirea rotii olarului a dus la un progres semnificativ in arta olaritului. Vasele aveau diferite forme si marimi. Printre principalele forme gasim: kilik, crater, hydria, psycter, calpida, oinohoya, amfora, pelika etc.&nbsp;<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;Puteau fi utilizate pentru pastrarea sau transportarea lichidelor ( vin ulei, apa) sau alimentelor solide (cereale), puteau fi vase funerare si de aici aflam informatia ca mortii se ardeau sau folosite pentru parfumuri si farduri.&nbsp; Pe vase apar ispravile eroilor, scene din poemele homerice, aspecte din viata cotidiana (imbracamintea, obiceiuri, traditii, probe ale jocurilor olimpice). Picturile au aparut pentru prima data in stilul ilustrarii negre pe fundalul rosu natural al vasului, dupa care apare tehnica ilustrarii in rosu, fiind negru fundalul si lasand&nbsp; personajele in culoarea naturala a vasului.&nbsp;<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; Din acest proiect am inteles ca vasele din Grecia antica sunt de fapt izvoare istorice de o importanta majora pentru intelegerea unei civilizatii demult apuse.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1702211687/45882b776a9a8a91a7192728b98beee9/WhatsApp_Image_2022_05_09_at_09_14_51__1_.jpeg" />
         <pubDate>2022-05-16 11:29:37 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185534586</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Ioniță Diana</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185536730</link>
         <description><![CDATA[<div>Zeii romanilor. Templele<br><br>Religia romanilor era politeistă, ceea ce înseamnă că ei credeau in mai mulți zei.&nbsp;<br>Zeii lor erau asemănători cu cei greci.<br>Cei mai importanți dintre ei au fost:<br>Jupiter (zeul cerului și al fulgerelor), Junona (zeiţa<br>familiei, căsniciei), Minerva (zeiţa înţelepciunii), Marte (zeul războiului), Venus (zeiţa<br>dragostei, frumuseţii), Neptun (zeul apelor, mărilor), Diana (zeiţa vânătorii), Bacchus (zeul<br>viţei-de-vie), Apollo (zeul luminii și artelor); Mercur (zeul comerţului); Vulcan (zeul focului<br>și al fierarilor), Ceres (zeiţa agriculturii).<br><br>Listă cu zei completă:<br>https://www.wikiwand.com/ro/List%C4%83_de_zei_romani<br><br>Fiecare familie, avea proprii zei care se numeau ''lari'' și ''penați''.<br>În perioada imperială, împăratul era considerat asemenea unei zeități, el avea meseria de preot<br>suprem (pontifex maximus), fiind cel care se ocupa de legătura dintre poporul roman şi zeii.<br><br>În cinstea acestor zeități au fost create temple. Aceste temple erau inspirate de cele grecești.<br>În fiecare provincie a statului roman erau înălţate temple dedicate zeilor sau împăratului şi familiei acestuia.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698959916/5c7e13647c251ad280716a62a5423333/Zei__i_temple.jpg" />
         <pubDate>2022-05-16 11:31:39 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185536730</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Gabriel Iordanescu </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185555142</link>
         <description><![CDATA[<div>Paleolitic&nbsp;<br>Este cea mai Lunga periada din Istorie&nbsp;<br>Primi oameni alar in Africa&nbsp;<br>In Europe intalnim omul Neanderthal.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-05-16 11:48:43 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185555142</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Stanciu Maria Bianca </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185608469</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Epoca Antica - antichitatea&nbsp;<br>- este a 2 a epoca istorică&nbsp;<br>- a început când a apărut scrisul&nbsp;<br>- s-a încheiat o data cu dispariția imperiului Roman de Apus&nbsp;<br>- în perioada antică s-au dezvoltat mai multe centre de cultură și civilizație: Orientul antic , Grecia antica , Roma antica&nbsp;</strong></div>]]></description>
         <enclosure url="https://romaeredidiunimpero.altervista.org/wp-content/uploads/2018/06/fornaioromano.jpg" />
         <pubDate>2022-05-16 12:27:28 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185608469</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Topală Iustina Ecaterina </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185611056</link>
         <description><![CDATA[<div><br>NEOLITIC<br><br><br>-Apar primele sate.&nbsp;<br>-Tehnica a prelucrări a pietrei evoluiaza:șlefuitul/perforare.&nbsp;<br>-Alături&nbsp; din uneltele din piatra, se găsesc și unelte din oase/ corn de&nbsp; animal.&nbsp;<br>-Apar meșteșuguri noi: tors, țesut,olărit.&nbsp;<br><br>EPOCA METALELOR&nbsp;<br><br>-Se împarte în 2 perioade.&nbsp;<br>-Epoca bronzului, epoca fierului.&nbsp;<br>-Apar meșteșuguri&nbsp; noi extragerea : și prelucrarea metalelor.&nbsp;<br>-Se dezvolta comerțul pe baze pe troc.&nbsp;<br>-Ex arme de metal:vârf de să geanta, sabie, sulița.&nbsp;<br>-Ex unelte de metal:secera, topor, ciocan. </div>]]></description>
         <enclosure url="https://image.slidesharecdn.com/neoltic-edatmetalls-131217044619-phpapp01/95/neoltic-edatmetalls-7-638.jpg?cb=1387255932" />
         <pubDate>2022-05-16 12:29:08 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185611056</guid>
      </item>
      <item>
         <title>PRIESTORIA (Cezar Daniel)</title>
         <author>florincezar</author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185981557</link>
         <description><![CDATA[<div>-Priestoria a fost prima epocă, dar și cea mai lungă epocă.<br>-Această epocă începe odată cu apariția omului și se încheie odată cu apariția scrisului.<br>-Priestoria se împarte în două epoci:<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;1-epoca pietrei;<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;2-epoca metalelor.<br>-Epoca pietrei se împarte în trei perioade:<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;1-paleolitic<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;2-mezolitic<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;3-neolitic<br>-Epoca metalelor se împarte și ea în două perioade:<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;1-epoca bronzului<br>     2-epoca fierului</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-05-16 15:55:10 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2185981557</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2186074802</link>
         <description><![CDATA[<div>cu ce se ocupau GETO-Dacii<br>&nbsp;pomicultori,agricultori,viticultori,apicultori si creşteau animale<br>– meşteşugurile:&nbsp; lucrau cu fier şi argint sau extrăgeau aur<br>– comerţ cu : grecii, romanii, celţii, sciţii; de la greci au învăţat să folosească roata olarului şi<br>scrierea cu litere greceşti.<br><br>acestia erau inpartiti in doua categori:<br>1. nobilimea,&nbsp; tarabostes (pileati);<br>2. oamenii liberi – comati (capillati).<br><br>casele GETO-DACIIlor:<br>– acestia alegeau sa isi faca casele din lemn, pe fundaţii de piatră si acoperisul din paie sau&nbsp; şindrilă;<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698740765/52039ff6ed3874fa06b72a0bd51ff85d/dacii.jpg" />
         <pubDate>2022-05-16 16:51:19 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2186074802</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Paleolitic,Mezolitic (Ion Cristiana Gabriela)</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2186171317</link>
         <description><![CDATA[<div>-Este cea mai lunga perioada din istorie<br>-Oamenii locuiau în grota sau își improvizau un adăpost din crengi ,oase de mamut și piei de animale.<br>-Ocupațiile lor erau: vânătoarea,pescuitul și culesul<br>-Primi oameni apar în Africa&nbsp;<br>-În Europa Întâlnim omul de NEANDERTHAL și HOMO SAPIENS FOSILIS&nbsp;<br>MEZOLITIC&nbsp;<br>-Omul inventează barca Monoxila<br>-Omul domesticit cainele<br>-Omul inventează Arcul cu săgețile<br>-Uneltele sunt confecționate din piatra,dar dimensiuni mai mici.Acestea poarta denumirea MICROLITE</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-05-16 17:49:46 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2186171317</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Paleolitic</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2186276820</link>
         <description><![CDATA[<div>(Vasile Alessia)<br>Este cea mai lunga perioada din istorie.<br>Primi oameni au apărut in Europa, tot in Europa intalnim și omul de NEANDERTHAL și HOMO SAPIENS.<br>In Paleolitic oamenii foloseau arme din piatra și din os.<br>Oamenii stăteau in grote sau isi improvizau un adăpost din oase de mamut, piei sau crengi.<br>Ocupațiile lor erau ;vânătoare,pescuit și cules.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-05-16 18:55:59 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2186276820</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2186365711</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1702903415/aa326c46a4d65b304385cf8d4a6530e5/istorie.docx" />
         <pubDate>2022-05-16 20:07:06 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2186365711</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Musat Vilau David Alexandru</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2186368094</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1702903415/36da1027cb7309a60aa5b5c3a990686a/istorie.docx" />
         <pubDate>2022-05-16 20:09:14 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2186368094</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Egiptul Antic (Niculcea Adelina) </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2187274718</link>
         <description><![CDATA[<div>Orientul Antic era teritoriul ce cuprindea nord-estul continentului Africa și continentul Asia. Mediul natural a favorizat apariția satelor și a oraselor în această zonă.<br><br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Regatul Egiptului, cel mai vechi din istorie a cunoscut o existență de aproape trei milenii, fiind condus de aproximativ 30 de dinastii. În istoria sa se disting trei etape: Regatul Vechi(cca. 3000-2400 î.Hr.), Regatul Mijlociu(2400-1580 î.Hr.) și Regatul Nou(1580-525 î.Hr). Cea mai însemnată a fost perioada Regatului Nou, când statul egiptean s-a transformat în imperiu. Un important faraon a fost Tutmes al III-lea(1482-1450 î.Hr.) care cucerește numeroase teritorii. După secole de glorie a urmat decăderea, iar în anul 525 î.Hr. Egiptul a devenit provincie a Imperiului Persan. Marele Alexandru Macedon cucerește acest stat în 323 î.Hr. Urmează perioada elenistică, apoi în 30 î.Hr. Egiptul devine provincie romană.Egiptul Antic era condus de un faraon și era împărțit în 38 de nome(provincii). Acestea erau supravegheate de administratori locali- nomarhi, care controlau întreținerea canalelor, alcătuiau situatia aurului și ogoarelor, erau șefii poliției și a recrutărilor pentru armată. Nomarhii erau controlați de un vizir, omul de încredere al faraonului, un fel de prim-ministru.<br><br>Primarii satelor din care era alcătuită fiecare nomă erau în subordinea nomarhilor.<br><br>În comunități cu timpul, au apărut diferențe în ceea ce privește ocupațiile, dar și averea deținută de locuitori. Majoritatea acestora era formată din agricultori. Alții erau crescători de animale, meșteșugari, negustori, războinici, preoți.<br><br>Cei mai înstăriți au format aristocrația. Unii dintre oameni erau sclavi, fiind lipsiți de libertate personală.<br><br><br>Mai multe informatii : https://view.livresq.com/view/5f32a242d84f7aaeb9682e42/</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-05-17 09:02:52 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2187274718</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Islamul (Dinu Ana Maria)</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2187309315</link>
         <description><![CDATA[<div>Islamul este o religie monoteistă. Se mai numește religie islamică sau musulmană. Islamul are la bază credința în Allah.<br>Mahomed este cel care a întemeiat această religie. Musulmanii îl consideră profetul lui Allah.<br>Moscheea este lăcașul religios specific religiei musulmane.<br>Islamul este a doua religie, în lume, în ceea ce privește numărul de adepți (după creștinism).<br>Țara cu cea mai mare populație musulmană este Indonezia cu 12,7% din musulmani.<br><br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1698739618/7bf5305e6a896a4a42359da9b03d27fe/coran_6.jpg" />
         <pubDate>2022-05-17 09:30:26 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2187309315</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Bujgoi Maria Alexandra</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2197412080</link>
         <description><![CDATA[<div>Orientul antic reprezinta spatiul geografic in care au aparut primele civilizatii ale omenirii.</div><div>Primele locuinte erau construite din snopi de trestie sau lut uscat la soare si acoperite cu paie. Ocupatiile oamenilor din Orientul Antic constau în principal în cultivarea pamantului si cresterea animalelor. viaţa primelor comunităţi umane era puternic influenţată de religie;</div><div>ei venerau mai mulţi zei, care îndeplineau roluri legate de aspecte precum fertilitatea, sănătatea sau norocul (religie politeistă)</div><div><br></div><div>Popoare și civilizații pe harta Orientului Antic</div><div><br></div><div>Egiptenii</div><div>situaţi în nordul-vestul Africii, de-a lungul fluviului Nil;</div><div>Regatul Egiptului a fost întemeiat de faraonul Narmer (sau Menes) prin unirea a două teritorii, Egiptul de Sus şi Egiptul de Jos, în jurul anului 3100 î. Hr.</div><div><br></div><div><br></div><div>Mezii şi perşii</div><div>s-au stabilit în Podişul Iranului</div><div>&nbsp;au format un singur stat, Imperiul Persan, întemeietorul acestuia fiind Cirus al II-lea; – statul persan s-a întins, prin cuceriri, de la Marea Egee până la hotarele Indiei</div><div>&nbsp;apogeul a fost atins în timpul domniei lui Darius I<br>Fenicienii</div><div>s-au aşezat în vecinătatea evreilor, în Libanul de astăzi</div><div>bogăţia fenicienilor era întemeiată pe comerţ şi meşteşuguri.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-05-24 09:28:54 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/ingridcoconoiu1/Bookmarks/wish/2197412080</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
