<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>Carnețelul meu by </title>
      <link>https://padlet.com/zswwyrzpjf/ey2x0sjryln7mmrr</link>
      <description></description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2025-05-05 17:04:28 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2025-05-05 18:55:19 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url>https://padlet.net/icons/png/1f4d4.png</url>
      </image>
      <item>
         <title>GRIGORE ROMALO</title>
         <author>zswwyrzpjf</author>
         <link>https://padlet.com/zswwyrzpjf/ey2x0sjryln7mmrr/wish/3436898456</link>
         <description><![CDATA[<p>Grigore Romalo a fost un ofițer român care a luptat în Primul Război Mondial. După război, a scris o carte numită <em>Carnete de război</em>, unde povestește tot ce a trăit în acea perioadă. A fost un om educat, dar și foarte sincer în ceea ce a scris.</p><p><br/></p><ul><li><p>Educat în spiritul realizării interesului național de unire a Transilvaniei cu România, Grigore Romalo a participat la Primul Război Mondial în prima linie a frontului.</p><p><br/></p></li><li><p>După exuberanța primelor săptămâni de război apar și decepțiile generate de dificultățile frontului și a sentimentului de insecuritate instalat treptat în conștiința sa. Însemnările din Carnetele de război surprind insuficienta pregătire pentru război a soldaților și a ofițerilor români, slaba înzestrare tehnică a armatei și înfrângerea și retragerea armatei române în Moldova.</p><p><br/></p></li><li><p>Semnificative în acest sens sunt relatările din 13 februarie 1917, unde își exprimă dezamăgirea față de comportamentul armatei române din anul 1916. „Acest interval de timp a trecut repede, dar a fost ca un caleidoscop de impresii. Ceea ce mă miră încă și azi, după tot ce am văzut și am auzit, este că nu am avut de înregistrat niciun singur gest al cuiva, oricine. O rasă ciudată de sclavi abrutizați. Armata n-a vrut să lupte! Fără material, cu șefi imbecili, egoiști, perfizi și incapabili ofițeri ... ca în timp de pace, cu chiul și soldați lași, care nu voiau să lupte pentru o cauză pe care nu o cunosc și pe care nu o pot înțelege”</p></li></ul><p><br/></p><p><br/></p><p><strong><mark>Știați că?</mark></strong></p><ul><li><p>﻿﻿A fost descendent al unei familii boieresti din Moldova, cunoscuta în secolele XIX-XX. Era bine<br>educat si pasionat de literatur si istorie.</p></li><li><p>﻿﻿A terminat studii juridice si militare, deci era si intelectual, nu doar soldat. A ales sã meargã pe front, desi ar fi putut sã evite linia ntâi.</p></li><li><p>﻿﻿Era foarte apropiat de camarazii sãi, lucru care se vede în felul în care scrie despre ei — cu empatie si respect, nu superior.</p></li><li><p>﻿﻿A scris „Carnete de război" ca un jurnal personal, nu cu gândul s-l publice imediat.<br>Tocmai de aceea sună atât de sincer si direct.</p></li><li><p>﻿﻿După razboi, nu a căutat faima sau functii înalte.<br>A rămas un om modest, preocupat de ce învătase în acea perioadă dură.</p></li><li><p>﻿﻿Din scrisul lui se simte ca era un om profund, sensibil si cu simt al umorului, chiar si în cele mai grele momente.</p></li></ul><p><br/></p><p><br/></p><p><mark>Războiul nu este doar o perioadă a confruntărilor și a sacrificiilor umane, ci și a retrăirilor în plan artistic a oamenilor.</mark></p><p><br/></p><p><br/></p><p><br/></p><p><br/></p>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2025-05-05 18:44:41 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/zswwyrzpjf/ey2x0sjryln7mmrr/wish/3436898456</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
