În afară de aceste jocuri, ce se joacă pe la sărbători, mai sunt și alte jocuri aproape de eres, alcătuite cu număr fără soţ ca 7, 9, 11. Jucători se numesc „Căluşari” și se adună o dată pe an, se îmbracă în haine femeiești și pun pe cap cunună de pelin împletită și împodo­bită cu alte flori, vorbesc cu glas femeiesc și ca să nu se cunoască, își învelesc fața cu pânză albă. Toţi au poartă în mâini spadă goală, cu care ar tăia pe oricine ar cuteza să le des­copere fața. Puterea aceasta le-au dat-o lor o datină veche, așa încât nimeni nu-i poate trage la judecată când fac vreo ucidere în acest fel."
   Călușarul este unul dintre cele mai importante dansuri tradiționale ale țării noastre. Dansul călușarilor este de origine precreștină, proclamând și străvechiul cult al Soarelui.
   În mod tradițional, dansul se desfășoară în săptămâna dinaintea Rusaliilor și are un scop tămăduitor. Cu toate că de Rusalii se sărbătorește Pogorârea Sfântului Duh, romanii au asociat acestei sărbători și semnificații magice: de Rusalii se sărbătorea în trecut Rozalia, sărbătoarea trandafirilor.
   Istorici cunoscuți, precum Dimitrie Cantemir sau Mircea Eliade, s-au dedicat studierii acestui obicei străvechi care, an de an, în luna iunie, umple zona Olteniei cu sunetul său atât de familiar.
   Dansul, în sine, nu este unul întâmplător, iar costumul unui călușar trebuie să îndeplinească anumite cerințe foarte clar stabilite.

https://youtu.be/wJy8mkgbUy8