<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>Sistemul solar by Toia Andreea</title>
      <link>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks</link>
      <description>Creat prin îndeplinirea unei dorințe</description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2020-05-25 13:57:56 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2023-06-07 16:01:27 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url></url>
      </image>
      <item>
         <title>Sistem Solar</title>
         <author>andreeatoia2</author>
         <link>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593440713</link>
         <description><![CDATA[<div>Planetele Sistemului Solar</div>]]></description>
         <enclosure url="https://www.youtube.com/watch?v=EmSic07S0X0" />
         <pubDate>2020-05-25 18:31:38 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593440713</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Marte</title>
         <author>andreeatoia2</author>
         <link>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593449430</link>
         <description><![CDATA[<div><em>Planeta Marte (denumită și „planeta roșie”)este a patra planetă a sistemului solar, diametrul său fiind jumătate din cel al Pământului, în timp ce un an marțian durează cât doi ani tereștri. Distanța dintre Pământ și Marte variază între 55 și 90 milioane km, „planeta roșie” având doi sateliți naturali, Phobos și Deimos.<br></em><br></div><div><em><br>Cercetătorii cred că viața pe Marte e posibil să fi existat cu foarte mult timp în urmă, însă, din cauza distrugerii magnetosferei acum 4 miliarde de ani, atmosfera este acum formată 95% din dioxid de carbon. Totuși, recentele misiuni care au reușit să trimită pe suprafața planetei roboți au arătat că în atmosferă există metan, dar și apă.<br></em><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/596800157/deb00adb5f711c0b37315a277444aa5b/OSIRIS_Mars_true_color.jpg" />
         <pubDate>2020-05-25 18:38:08 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593449430</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Venus</title>
         <author>andreeatoia2</author>
         <link>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593458127</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Venus</strong> este a doua <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Planet%C4%83">planetă</a> ca distanță față de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Soare">Soare</a> în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_solar">sistemul nostru solar</a>. Situată la circa 108 milioane km de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Soare">Soare</a>, Venus își parcurge orbita în 224,7 de zile. Rotația în jurul propriei sale axe este foarte lentă, durează 243 de zile și are loc de la vest la est, în sens invers față de rotația celorlalte planete. Cu un diametru de circa 12.100 km, Venus este, ca poziție, a doua <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Planet%C4%83">planetă</a> (pornind de la <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Soare">Soare</a>) din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_solar">sistemul solar</a>, orbita sa fiind cuprinsă între cea a planetelor <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Mercur_(planet%C4%83)">Mercur</a> și <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt">Pământ</a>. Venus este cu foarte puțin mai mică decât Pământul, dar atmosfera sa este foarte diferită: în principal, aceasta este compusă din 96 % gaz carbonic și 3,5 % azot. Ea este înconjurată de un văl gros de nori repartizați în trei straturi situate la o altitudine între 50 și 70 km. Unii dintre aceștia provoacă ploi de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_sulfuric">acid sulfuric</a>, o substanță chimică foarte agresivă chimic. Pe Venus temperatura este foarte ridicată. </div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/596800157/1d5a9a4a272baff5b8f51d110f8d015a/venus.jpg" />
         <pubDate>2020-05-25 18:44:06 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593458127</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Jupiter</title>
         <author>andreeatoia2</author>
         <link>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593460077</link>
         <description><![CDATA[<div><strong><br>Jupiter</strong> este a cincea <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Planet%C4%83">planetă</a> de la <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Soare">Soare</a> și cea mai mare din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_Solar">Sistemul Solar</a>. Este un <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Gigant_gazos">gigant gazos</a> cu o masă de o miime din cea a Soarelui, dar de două ori și jumătate decât masa totală a tuturor celorlalte planete din Sistemul Solar.</div><div>Jupiter este unul dintre cele mai strălucitoare obiecte vizibile cu ochiul liber pe cerul nopții și a fost cunoscut civilizațiilor antice încă de pe vremea istoriei înregistrate. Este numit după zeul roman <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiter_(zeu)">Jupiter</a>. Când este privit de pe <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt">Pământ</a>, Jupiter poate fi suficient de luminos pentru ca lumina sa reflectată să arunce umbre, și este în medie cel de-al treilea obiect natural ca strălucire pe cerul nopții după <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Lun%C4%83">Lună</a> și <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Planeta_Venus">Venus</a>.<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/596800157/c047497636a39184de7573898f3e991f/Jupiter_and_its_shrunken_Great_Red_Spot.jpg" />
         <pubDate>2020-05-25 18:45:34 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593460077</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Saturn</title>
         <author>andreeatoia2</author>
         <link>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593462344</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Saturn</strong> este a <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ase">șasea</a> <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Planet%C4%83">planetă</a> de la <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Soare">Soare</a> și a doua ca mărime din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_Solar">Sistemul Solar</a>, după <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiter">Jupiter</a>. Împreună cu <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiter">Jupiter</a>, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Uranus">Uranus</a> și <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Neptun">Neptun</a>, Saturn este clasificat ca un gigant compus din gaze. Aceste planete sunt numite <em>corpuri joviane</em>, însemnând <em>planete asemănătoare cu Jupiter</em>.<br>Planeta este compusă din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrogen">hidrogen</a> și proporții mici de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Heliu">heliu</a> și alte elemente. Structura internă a planetei constă într-un miez de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Piatr%C4%83">piatră</a> și <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ghea%C8%9B%C4%83">gheață</a>, înconjurat de un strat gros de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrogen">hidrogen</a> <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Metal">metalic</a> și un strat <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz">gazos</a> exterior. Atmosfera este blândă, deși multe caracteristici intense pot apărea. <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nt">Vânturile</a> de pe Saturn pot atinge viteze de 1,800 km/h, mult mai rapide decât cele de pe <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiter">Jupiter</a>. Are un <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mp_magnetic">câmp magnetic</a> a cărui putere este un intermediar între cea a <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt">Pământului</a> și câmpul puternic al lui <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiter">Jupiter</a>.</div><div>Saturn prezintă un sistem de inele, care sunt alcătuite din particule de gheață și mici cantități de deșeuri de praf și rocă. <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/62">62</a> de sateliți cunoscuți orbitează în jurul planetei, fără a socoti particulele din inele. <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Titan_(satelit)">Titan</a>, cel mai mare satelit al lui Saturn și al doilea satelit ca mărime din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_Solar">Sistemul Solar</a> (după <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ganymede">Ganymede</a>, satelitul lui <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiter">Jupiter</a>), este mai mare ca planeta <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Mercur">Mercur</a> și este singurul satelit din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_Solar">Sistemul Solar</a> care are o atmosferă cu o consistență semnificativă.<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/596800157/4551c0604cdcb609f721493795064a8d/Saturn__planet__large.jpg" />
         <pubDate>2020-05-25 18:47:22 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593462344</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Repsomn-planeta imaginară</title>
         <author>andreeatoia2</author>
         <link>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593467660</link>
         <description><![CDATA[<div>Planeta Somnulus( denumită și „planeta ce mai râvnită), este ultima planetă descoperită, în martie anul 2020, diametrul său fiind de 10 ori mai mare decât cel al Pământului. A primit această denumire prin contopirea cuvintelor „repaus” și „somn”.Aceasta are doi sateliți naturali, Patulus și Pernumus.<br>Cercetătorii consideră că este aproape imposibil de ajuns în acel loc, din cauza mai multori factori. Au reușit să fotografieze câteva secvențe. A fost denumită astfel, deoarece au fost văzute multiple locuri de odihnă de toate felurile, paturi, canapele, hamacuri gigantice plus alte multe locuri  în care te poți relaxa în funcție de preferințe. Este asemănătoare cu Pământul, dar este acoperită pe suprafață cu biluțe moi, în loc de pământ.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/596800157/0fec13bf52c8cfd66218f5e92b0d6de5/planeta.docx" />
         <pubDate>2020-05-25 18:51:27 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/andreeatoia2/Bookmarks/wish/593467660</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
