Tratatul de la Nice a fost semnat la 26 februarie 2001 şi a intrat în vigoare la 1 februarie

2003. Obiectivul principal al acestui tratat a fost să adapteze funcţionarea Uniunii Europene în

vederea extinderii. Printre modificările intervenite, putem menţiona:

- modificarea procesului decizional;

- reducerea drastică a situaţiilor în care Consiliul trebuie să ia decizii pe baza

unanimităţii absolute; Consiliul poate în prezent să decidă cu majoritatea

calificată în numeroase domenii: libera circulaţie a cetăţenilor, cooperarea

judiciară in materie civilă, politicile industriale, etc.;

- modificarea ponderii voturilor în structura instituţiilor;

- o nouă repartizare a locurilor în Parlamentul European;

- renunţarea la al doilea post de comisar pentru Franţa, Germania, Regatul Unit

şi Italia;

- întărirea puterilor preşedintelui Comisiei Europene;

Cunoscut în faza de proiect sub numele de Tratatul de Reformă este un tratat destinat

să înlocuiască tratatul constituţional european.1 Numele oficial este Tratatul de la Lisabona de

modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană ş i a Tratatului de instituire a Comunităţii

Europene.

Textul tratatului s-a finalizat în urma unui summit neoficial la Lisabona pe 19

octombrie 2007, iar tratatul a fost semnat pe 13 decembrie de către reprezentanţii celor 27 de state

membre ale UE. Intrarea în vigoare a Tratatului a fost programată pentru 1 ianuarie 2009, după

ratificarea de către toate statele membre, insa s-a realizat la 1 decembrie 2009.

Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt următoarele:

 Uniunea Europeană are personalitate juridică (până acum doar Comisia Europeană avea afirmată

în mod expres capacitatea juridică);