<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>Istoria Proiect by Irina Grosu</title>
      <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l</link>
      <description></description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2022-11-10 15:47:49 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2025-11-29 14:42:27 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url></url>
      </image>
      <item>
         <title>Constituția Fraceză din 1791</title>
         <author>grosuirina43</author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2378880417</link>
         <description><![CDATA[<div>· Monarhie constituțională.</div><div>· Puterea supremă-Adunarea Legislativă.</div><div>· Alegeri în Adunarea Legislativă- o dată la 2 ani.</div><div>· Puterea executivă- regele și miniștrii.</div><div>· Puterea legislativă- judecătorii aleși de popor.</div><div>· A fost introdusă imunitatea parlamentară.</div><div>· Regele nu avea dreptul să dizolve Adunarea.</div><div>· Regele era conducătorul suprem al armatei.</div><div>· Dreptul de vot era deținut doar de bărbații ce au atins<br>vârsta de 25 ani.</div><div>· Puteau fi aleși în Parlament doar bărbați proprietari de<br>pământuri.<br>Grosu Irina <br><br></div><div><br><br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-11-10 16:03:27 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2378880417</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Revoluția Franceză-faza radicală. </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2378984608</link>
         <description><![CDATA[<div>În 1791 , Adunarea a elaborat Constituția. Puterea legislativă aparținea Adunării Legislative, iar cea executivă -monarhului. Țara a fost împărțită în 82 de departamente. Populația a fost împărțită în cea activă și cea pasivă, iar cea mai mare influență o aveau deputatii din Gioranda numiți girondini. La 21 septembrie 1792,s-a proclamat Republica Franceză, la începutul cărei rolul principal îl aveau girondinii, considerând că Revoluția și-a atins obiectivele, însă ei au fost întâmpinați de iacobini în frunte cu Robespierre, care au căutat de radicalizeze Revoluția, astfel cerând judecarea lui Ludovic și elaborarea unei noi Constituții.&nbsp;<br>Ghilețchi Maria</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-11-10 17:09:43 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2378984608</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Revoluția franceză  - prima perioadă </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379180354</link>
         <description><![CDATA[<div>Revoluția franceză s-a petrecut în perioada anilor <em>5 mai 1789 - 9 noiembrie 1791</em>. Deputații crezând că sunt adevărații reprezentanți ai poporului francez au făcut două principii: <br>1. O stare - un vot<br>2. Un deputat - un vot <br>Regele a ales primul principiu. Pe atunci rege era Ludovic al XVI - lea. &nbsp; La <em>17 iunie</em> s-a declarat "<strong>Adunarea națională</strong> " de către deputații stării a treia și 100 deputați din celelalte două stări. La <em>20 iunie</em> deputații s-au adunat și au jurat să nu plece până nu va fi elaborată "<strong>Constituția</strong>". La <em>9 iulie</em> Adunarea națională s-a declarat "<strong>Adunarea constituantă</strong>". Regele pe de o parte făcea unele cedări, pe de alta a chemat trupe și a demis pe controlorul finanțelor Necker ,care făcuse o serie de reforme progresiste. Pe 12 și <em>13 iulie</em> s-au devastat magazine și depozite de arme ,iar pe data de <em>14 iulie 1789</em> au asaltat cetatea "<strong>Bastilia</strong>", simbolul regimului feudal absolutist.&nbsp; Deputații credeau că elaborarea legii fundamentale necesită timp și au decis să expună principiile generale în baza cărora ea va fi compusă.&nbsp; <br>La <em>26 august 1789</em> s-a adoptat "<strong>Declarația drepturilor omului și cetățeanului</strong> ".&nbsp;<br>Deleu Mihaela&nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-11-10 19:26:44 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379180354</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Anglia, de la la monarhia absolutistă la cea parlamentară. </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379208271</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Iacob I Stuart (1603-1625) și Carol I (1625-1649) </strong>considerau că puterea monarhului este dată doar de Dumnezeu care avea scopul strângerea impozitelor fără acordul Parlamentului.<br>În <strong>1628</strong> Parlamentul a adoptat Petiția dreptului,act condamnă tendințele absolutiste ale regelui.<br>În <strong>1640</strong> regele a fost nevoit să convoace Parlamentul cel de scurt timp deoarece populația refuză să plătească noile impozite.<br>Reprezentanții burgheziei și ai nobilimii, s-au împotrivit.<br>După trei săptămâni regele îl dizolvă din nou,dar neputând să-şi asigure veniturile ,apelează iarăşi la <strong>Parlamentul cel Lung</strong>.<br>În timpul acesteia Anglia a trecut prin războaie civile ,ai căror protagonişti au fost <strong>susţinătorii Parlamentului și regaliştii.</strong><br>Beher Aliona&nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-11-10 19:48:23 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379208271</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Masuri de politica interna </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379244195</link>
         <description><![CDATA[<div>Lovitura de stat din 18 brumar a avut ca urmare instaurarea în Franta a unei dictaturi sub forma Consulatului<br>S-au instituit 12 ministere, care stãteau în fruntea unui puternic aparat centralizat.<br>Bazele legislative ale noii Franþe Napoleon le-a fixat în Codul civil (1804), cunoscut sub numele Codul lui Napoleon – marele document al dreptului care a influenþat întreaga legislaþie modernã europeanã.<br>S-a pãstrat dreptul de vot pentru toþi bãrbaþii de la vârsta de 21 de ani, dar ei alegeau doar notabilii<br>Constituþia anului al VIII-lea (1799) încredinþa puterea de stat la trei consuli alesi pentru un termen de 10 ani<br>Codul lui Napoleon a fost dictaturã, stabilitã prin reducerea treptatã a rolului structurilor parlamentare, avea un caracter ierarhic si strict centralizat<br>Manolache Gheorghe </div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-11-10 20:17:58 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379244195</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Napoleon Bonaparte. Politica externă. (Moldoveanu Ana Maria)</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379265526</link>
         <description><![CDATA[<div>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Napoleon a dus războaie cu toate puterile europene(1799-1815). A obținut succes, în special în bătăliile de la Austerlitz și Jena.&nbsp;<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Armatele aliate l-au învins definitiv la Waterloo în 1815 .<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1883264349/56b0c456121eee40152cbe913c01202e/inbound3223600100392337350.jpg" />
         <pubDate>2022-11-10 20:37:49 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379265526</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Napoleon Bonaparte. Politica externă. (Moldoveanu Ana Maria)</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379266275</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1883264349/52dcb08480b25c8f9b07760c87abf7f1/inbound2644262396876718159.jpg" />
         <pubDate>2022-11-10 20:38:33 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379266275</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Napoleon Bonaparte</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379267268</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1883264349/f7538a53376ce3904f79b0de7995bf1a/inbound7388010236249582783.jpg" />
         <pubDate>2022-11-10 20:39:34 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379267268</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Napoleon Bonaparte</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379267789</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1883264349/55c19b17a19596e48a9448154dd466fd/inbound2677230540822301074.jpg" />
         <pubDate>2022-11-10 20:40:08 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379267789</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Napoleon Bonaparte</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379270510</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1883264349/1d6780c3c0fb40f34c6eb172e4aef314/inbound4512460941293646893.jpg" />
         <pubDate>2022-11-10 20:42:37 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379270510</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Constituția Franceză din 1793 ( Valeria Guțu )</title>
         <author>valericagutu06</author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379275973</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1556250703/e4b35f9974bb3811376b2ad9521c2cd9/padlet_image_picker_file_e248735a_af43_4bf0_bb0a_fda5c1dcb056.png" />
         <pubDate>2022-11-10 20:48:23 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379275973</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Războiul de Independență al coloniilor engleze. Constituirea SUA ( Bulat Dana) </title>
         <author>bulatdana123</author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379384927</link>
         <description><![CDATA[<div><br>&nbsp; &nbsp; După <strong>Războiul de 7 ani (1756-1763)</strong> Anglia iese victorioasă, dar iepuizată din punct de vedere financiar. <br>&nbsp; <strong>Regele George III-lea pune taxe</strong> asupra Americanilor, fapt care a trezit protestele coloniștilor.<br>&nbsp; &nbsp;<strong>Problema era de ordin politic</strong>,&nbsp; americanii au considerat că sunt lezați în drepturile lor. <br>&nbsp; &nbsp;În <strong>1773</strong> coloniștii, nemulțumiți de reinstituirea monopolului asupra ceaiului, au organizat distrugerea unui cargou care aducea acest produs la Boston, fapt care a dus la sancțiuni economice dure din partea Angliei. <br>&nbsp; &nbsp;Solidarizare coloniștilor s-a manifestat în convocarea <strong>Primului Congres Continental</strong> de la Philadelfi, la care s-a decis suspendarea comerțului cu Marea Britanie<br>&nbsp; &nbsp; <strong>Anglia începe războiul</strong>, având superioritate, fiind sprijiniți de o parte a populației. <br><strong>&nbsp; &nbsp;În frunte cu George Washinton</strong> treptat coloniștii rebeli reușesc sa mobilizeze forțele, și să obțină un sprijin din partea vechilor state rivale ale Angliei : Franța, Spania și Olanda. <br>&nbsp; &nbsp;<strong>4 Iulie 1776 </strong>în cadrul celui de-al <strong>Doilea Congres Continental&nbsp; </strong>este adoptată Declarația de independență a Statelor Unite. &nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-11-10 23:09:27 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379384927</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Anglia - de la absolutism la monarhia parlamentară</title>
         <author>moscalutatiana</author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379908630</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>1642-1659 Război civil</strong> între rege și Parlament. <br><strong>1648 </strong>- bătălia decisivă de la Preston ( regele înfrânt, Parlamentul este învingător.)<br><strong>1649-1653</strong> - <strong>Instaurarea Republicii</strong><br><strong>1653 - 1658 - Protectoratul lui Cromwell.</strong> În urma unei lovituri de stat se instaurează o dicatură personală sub formă de Protectorat.<br><strong>1660 - 1688</strong> <strong>Restaurarea dinastiei Stuarților </strong><br><strong>1688- Revoluția Glorioasă </strong>.&nbsp; Wilhelm de Orania este proclamat rege al Angliei&nbsp; cu numele de Wilhelm al III-lea.<br><br><strong>Urmări:</strong> A fost lșichidat vechiul regim feudal absolutist și a deschis calea spre modernizarea societății engleze, bazată pe un sistem absolutist.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-11-11 08:27:35 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2379908630</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Constituţia franceză din 1795</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2383176786</link>
         <description><![CDATA[<div>Constituția franceză din 1795 , denumită și Constituția anului III conform noului calendar republican (abolită ulterior de Napoleon în 1806 ), este carta constituțională care a fost emisă în urma loviturii de stat din 9 Termidor și care a atribuit puterea executivă la Director .<br>CARACTERISTICI:</div><div>Constituția este dominată de teama extremismului, de pericolul atotputerniciei unui om sau a unei adunări. Prin urmare, se caracterizează printr-un conținut substanțial „negativ” care vizează controlul și împărțirea puterii și printr-o declarație a îndatoririlor (maxime ale moralității , mai degrabă decât precepte juridice) alături de cea a drepturilor. Buletinul de vot a fost de două grade. Cele două Camere nu au trebuit să-și exprime neîncrederea politică față de membrii executivului, Directorul ( puterea executivă ) alcătuit din cinci membri (desemnați de Consiliul Bătrânilor dintr-o listă scurtă de 50 de nume) care decădea în rotație în fiecare an, dar nu a putut fi descurajat. Justiția a devenit electivă. Această Constituție a avut o relevanță deosebită, deoarece a fost modelul de Constituție pe care francezii l-au impus oamenilor din diferitele republici italiene.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-11-14 16:05:37 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2383176786</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Petru I cel Mare </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2383412307</link>
         <description><![CDATA[<div>Se naște la 30 mai 1672 Moscov - d. 28 ianuarie 1725 Sankt Petersburg a condus Rusia din 7 mai 1682 până la moartea sa.<br><strong>Marea Ambasadă<br></strong>Petru știe că înaintea lui, un singur prinț rus a cutezat să treacă dincolo de granițele țării sale: marele duce al Kievului, Iziaslav, care s-a dus în 1075 la Mayence, ca oaspete al regelui Henric al IV-lea.<br>Marea Ambasadă va merge la Amsterdam, Berlin, Viena, Roma, Copenhaga, Veneția, Londra, numai în Franța nu, de vreme ce Ludovic al XIV-lea îi sprijină pe turci.<br>În Olanda, Petru s-a îndreptat spre Zaandam, un centru de construcții navale al cărui renume îl știa.<br>La Amsterdam a căpătat și mai multe cunoștințe în domeniul construcțiilor navale și a vizitat numeroase ateliere și fabrici, câștigând experiență în fabricarea ceasurilor, gravura în cupru și participând la disecții anatomice.<br>Însă, purtarea firească a lui Petru, vioiciunea și iuțeala răspunsurilor o uimesc pe Sofia-Charlotta, care se simte cuprinsă de simpatie la vederea acestui vlăjgan care n-are mai mult de 25 de ani și-i întrece cu cel puțin jumătate de cap pe uriașii din garda ei, lat în umeri, cu chip hotărât, cu ochi negri strălucind sub fruntea bombată, cu sprâncene arcuite și gura cărnoasă, umbrită de o mustață subțire.<br>Dornic să afle tot, aleargă în dreapta și-n stânga, oprește de nenumărate ori trăsura pentru că vrea să măsoare un pod, să cerceteze o moară de vânt sau să stea de vorbă cu oamenii de la joagăr, cutreieră șantiere, îi întâmpină pe pescuitorii de balene care se întorc din Groenlanda, se apucă să cerceteze practica tipografică, urmează cursurile de anatomie ale profesorului Ruysch.<br>Se întoarce în Rusia de urgență după ce primește un mesaj: s-au răsculat din nou streliții.&nbsp;<br>Zdraguș Dumitru</div>]]></description>
         <enclosure url="https://i.ytimg.com/vi/t8Yx3MqL_lc/maxresdefault.jpg" />
         <pubDate>2022-11-14 18:23:38 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2383412307</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Petru I cel mare ( sfîrșitul) </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2384334928</link>
         <description><![CDATA[<div>Petru suferea de dureri de coloană, abcese și o infecție a căilor urinare. În ianuarie 1725 a suferit o operație de extragere a pietrelor urinare. În noaptea de 20 spre 21 ianuarie 1725, Petru se plânge de dureri cumplite, pricinuite de retenția de urină. Medicii nu au nici o îndoială că gangrena a cuprins colul vezicii urinare. A sosit clipa să numească urmașul la tron. Totuși, țarul tace.<br><br>La 28 ianuarie, la ora șase dimineața, la 53 de ani și după 43 de ani de domnie, Petru cel Mare își dă sufletul. Clanul puternic din jurul Ecaterinei citește o proclamație prin care Ecaterina I e numită împărăteasă legitimă a toate Rusiilor. La 4 martie, după 5 săptămâni de la moartea țarului, timp în care trupul nu fusese acoperit de giulgiu și capacul nu fusese pus pe sicriu, Natașa, mezina, moare de vărsat. Împărăteasa hotărăște ca tatăl și fiica să fie îngropați în aceeași zi. În străinătate, vestea morții lui Petru este primită cu ușurare.<br>Stăvilă Cătălin <br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1555532938/8bc2729963508435ebc6b3e652b5c794/Deathbed_portrait_of_Peter_I_by_I_Nikitin__1725__Russian_museum_.jpg" />
         <pubDate>2022-11-15 07:23:00 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2384334928</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Revoluția Franceză faza finala.</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2384338944</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Convenția termidorianã</strong>, venitã la putere dupã cãderea dictaturii iacobinilor, reprezenta interesele burgheziei moderate și ale „noilor bogãtași”, care și-au&nbsp; fãcut averi enorme prin operații ilicite în timpul revoluției. Rãmânând republicani, sub lozincile reîntoarcerii la principiile democratice ale revoluției, ei au cãutat, în primul rând, sã restabileascã libertãțile economice și garanțiile asupra proprietãții private.<br>A fost elaboratã <strong>Constituția anului III (1795).</strong> Puterea legislativã aparținea unui Parlament bicameral, iar cea executivã <strong>Directoratului</strong> din cinci membri cu largi prerogative, dar rãspunzãtori în fața legislativului.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1812219433/4397d21ed9c4b093b5462d1ee7b902dc/Revolutia_franceza_696x559.jpg" />
         <pubDate>2022-11-15 07:26:15 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2384338944</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Frederic al II-lea cel Mare</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2388933310</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Frederic al II-lea, cel Mare</strong> (germană <em>Friedrich II.</em>; n. 24 ianuarie 1712, Berlin - d. 17<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/17_august"> </a>august 1786, Postdam) a fost rege al Prusiei (1740-1786), din dinastia de&nbsp; Hohenzollern. Frederic s-a născut la Berlin ca fiu al regelui <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Frederic_Wilhelm_I_al_Prusiei">Frederic Wilhelm I al </a>Prusiei și al <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sophia_Dorothea_de_Hanovra">Sofiei Dorothea de Hanovra</a>. Așa numitul "rege soldat", Frederic Wilhelm a dezvoltat o armată formidabilă, a încurajat centralizarea și a fost cunoscut pentru temperamentul său și autoritarism.<br> =)Acțiuni întreprinse în politica interna:&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;<br>Scopul- apărarea intereselor nobilimii<br>-a perfecționat legislația<br>-a finanțat construcții<br>-a încurajat dezvoltarea învățământului<br>-a înerzis alungarea țăranilor de pe moșii feudale<br>-încuraja dezvoltarea regulilor individuale care deserveau armata<br>-a stimulat emigrarea<br>=)Politica externa:<br>Scopul<br>-acăpărarea de noi teritorii<br>-reducerea influenței Austriei<br><br>Războiul de 7 ani<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;În <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_%C8%99apte_ani">Războiul de șapte ani</a>, trupele prusace pătrund în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sachsen">Sachsen</a> (<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Saxonia">Saxonia</a>) <em>regatul sașilor</em> și îi determină pe vecini să se unească împotriva Prusiei într-o alianță alcătuită din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Austria">Austria</a>, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba">Franța</a>, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia">Rusia</a>, raportul forțelor fiind de 1:3 în favoarea aliaților. Iscusința strategică a tânărului rege i-a determinat pe contemporani să-l numească <em>Frederic cel Mare</em>. Numai <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_%C8%98apte_Ani">Războiul de Șapte Ani</a> a costat viețile unui milion de oameni, regiuni întregi fiind depopulate, context în care regele este numit <em>monstru</em> de scriitorul german <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Mann">Thomas Mann</a>. După <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_succesiune_la_tronul_Austriei">Războiul de succesiune la tronul Austriei</a>, profitând de slăbiciunea acestei țări la încheierea războiului cu <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Turcia">Turcia</a> (1739), Prusia devine una dintre cele 5 mari puteri din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa">Europa</a>.&nbsp;<br>(Vrancean Vlad)&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1890921568/bbedbac3b48fa420a07ba5508e54dc66/1200px_Friedrich_der_Gro_e__1870____Google_Art_Project.jpg" />
         <pubDate>2022-11-17 20:14:19 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2388933310</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Maria Tereza </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2389573817</link>
         <description><![CDATA[<div>Maria Tereza (1717 – 1780) a fost singura femeie care a domnit peste puterile habsburgice și ultimul șef al Casei de Habsburg, deoarece, dupa casatoria ei, dinastia a fost redenumita „Casa de Habsburg-Lorraine”.<br>În timpul domniei sale ea a înfăptuit diferite reforme:<br>— A întărit aparatul militaro-administrativ;<br>— A modernizat sistemul fiscal și de impozitare;<br>— A interzis torturile corporale medievale;<br>— A redus aplicarea pedepsei cu moartea;<br>— A deschis școli pentru copiii de la sate, iar pentru cei de la oraș – școli normale;<br>— A favorizate universitățile, predominând disciplini laice.<br><br>Maria Tereza moare la Palatul Hofburg din Viena, în urma unei hemoragii cerebrale, unde a domnit 4 decenii, lăsându-l la conducerea Sfântului Imperiu Roman pe fiul ei, Iosif al II-lea.<br><br>(Solovei Cornelia)<br><br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1555533238/9ff426ae975a9c06207c2136ae9b0010/mariaterezaaustria.jpg" />
         <pubDate>2022-11-18 08:08:02 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2389573817</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Petru cel Mare </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2389575593</link>
         <description><![CDATA[<div>Petru cel Mare, țar al Rusiei, Împărat al Rusiei. Sunt câteva dintre titulaturile sub care colosul de 2 metri a condus destinele Rusiei timp de 42 de ani. În tot acest timp a reușit să influențeze și să schimbe pentru totdeauna soarta țării sale pe toate planurile.<br>— Pune în locul vechii Dume a boierilor un Consiliu de miniștri restrâns, căruia îi adaugă o Cameră de justiție și înființează un Senat care are autoritate legislativă, judecătorească și executivă. Senatul se supune țarului.<br>— În 1719, marile gubernii au fost împărțite în 45 (mai târziu, 50) de provincii, fiecare dintre acestea fiind conduse de un guvernator militar.<br>— Datorită lui, industria rusă cunoaște un avânt nebănuit. Îi scutește de serviciul la stat și de impozite pe cei ce construiesc fabrici și le acordă împrumuturi fără dobândă.<br>— Schimbă statutul familiilor aristocratice, prin care împiedică fărâmițarea pământului.<br>— S-a renunțat la titlurile tradiționale, era cel de "boier", adoptându-se cele de "conte" și "baron".<br>— A încurajat traducerea în rusă a unor manuale cu subiecte practice, ca aritmetica sau astronomia, și a înființat școli de matematică și navigație, construcții civile și chirurgie.<br><br>Petru cel Mare a murit la varsta de 52 de ani, dupa 42 de ani de domnie. În toată aceasta perioadă, el a reușit să realizeze lucruri mărețe, de neimaginat până atunci pentru poporul rus. Rămân în urmă sa construcțiile de o frumusețe rară și orasul Sankt-Petersburg de care el a fost atât de mândru.<br><br>(Solovei Cornelia)</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1555533238/e5266cea9173ec2c2ea446bb9d2123f5/image_68478.jpg" />
         <pubDate>2022-11-18 08:10:07 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2389575593</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Politica externă </title>
         <author>pavlovschicorina</author>
         <link>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2389596847</link>
         <description><![CDATA[<div>Maria Tereza<br><br>Imediat după ascensiunea ei, un număr de suverani europeni care o recunoscuseră pe Maria Tereza ca moștenitoare, și-au încălcat promisiunea. Electorul Carol Albert de Bavaria care era căsătorit cu verișoara Mariei Tereza și susținut de împărăteasa Wilhelmine Amalia, voia partea lui de moștenire. În noiembrie 1740, Maria Tereza și-a asigurat recunoașterea regelui Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei, care nu a acceptat Sancțiunea Pragmatică în timpul vieții tatălui ei.<br><br>În decembrie, regele Frederic al II-lea al Prusiei a invadat Ducatul Silezia și a solicitat ca Maria Tereza să i-l cedeze, amenințând că se va alătura dușmanilor ei în caz de refuz. Maria Tereza a decis să lupte pentru provincia bogată în minerale. Frederic i-a oferit chiar un compromis: el va apăra drepturile Mariei Tereza dacă ea este de acord să-i cedeze cel puțin o parte din Silezia. Francisc Ștefan a fost înclinat să ia în considerare aranjamentul însă regina și consilierii ei nu, temându-se că o violare a Sancțiunii Pragmatice ar fi invalidat documentul în întregime.Fermi Mariei Tereza l-a asigurat pe Francisc Ștefan că ar trebui să lupte pentru Silezia iar ea era convinsă că va menține în Imperiu "bijuteria coroanei Casei de Austria". Ea dă dovadă de o fermitate admirabilă "Mai bine să vină turcii la porțile Vienei, mai bine să facem concesiuni Bavariei și Saxoniei decât să renunțăm la Silezia". Invadarea Sileziei de către Frederic a fost începutul unei dușmănii pe tot parcursul vieții lor.<br><br><br>Pavlovschi Corina </div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-11-18 08:31:36 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/grosuirina43/del7f1s2jj77111l/wish/2389596847</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
