<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>Primele forme de organizare statală în spțiul românesc by Alexandru Spatariu</title>
      <link>https://padlet.com/alexandruspatariu90/cw8qqvluc6e5tae1</link>
      <description>Made with a curious mind</description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2021-03-30 02:25:25 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2023-06-08 16:16:39 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url>https://padlet.net/icons/png/1f1f7-1f1f4.png</url>
      </image>
      <item>
         <title>Obștea sătească</title>
         <author>alexandruspatariu90</author>
         <link>https://padlet.com/alexandruspatariu90/cw8qqvluc6e5tae1/wish/1366470200</link>
         <description><![CDATA[<div>&nbsp;Cea mai veche formă de organizare socio-economică, moștenită de la geto-daci și păstrată și după retragerea stăpânirii romane de către populaţia daco-romană, a fost obștea sătească.&nbsp;<br>&nbsp;Obște sătească = este o formă de comunitate și de organizare a muncii în cadrul căreia pământul arabil era împărțit în loturi, iar cel nearabil (păduri, pășuni, fânețe) era stăpânit în comun. Conducerea obștii era co - lectivă: juzi sau cnezi și sfatul oamenilor buni și bătrâni&nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-03-30 02:33:14 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/alexandruspatariu90/cw8qqvluc6e5tae1/wish/1366470200</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Transilvania</title>
         <author>alexandruspatariu90</author>
         <link>https://padlet.com/alexandruspatariu90/cw8qqvluc6e5tae1/wish/1366483824</link>
         <description><![CDATA[<div>&nbsp;În interiorul arcului carpatic, Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor), cronica lui Anonymus menţionează pentru secolul al IX-lea existenţa a trei formaţiuni politice românești: voievodatul lui Gelu (în centrul Transilvaniei, cu reședinţa la Dăbâca), al lui Glad (în Banat, cu centrul la Cuvin) și al lui Menumorut (în Crișana, cu centrul la Biharea). În secolul al XI-lea, izvoarele istorice amintesc voievodatul lui Gyla sau Gyula (în centrul Transilvaniei, cu centrul la Bălgrad, Alba Iulia) și pe cel al lui Ahtum (voievodul Banatului, cu centrul la Morisena). Ahtum avea armată proprie și întreţinea relaţii cu bizantinii. Maghiarii au cucerit treptat Transilvania și i-au colonizat aici pe sași și pe secui, populaţii care s-au bucurat de numeroase privilegii din partea regalităţii maghiare.&nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-03-30 02:39:17 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/alexandruspatariu90/cw8qqvluc6e5tae1/wish/1366483824</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Țara Românească</title>
         <author>alexandruspatariu90</author>
         <link>https://padlet.com/alexandruspatariu90/cw8qqvluc6e5tae1/wish/1366485736</link>
         <description><![CDATA[<div>&nbsp;La sud de Carpaţi, în secolul al XIII-lea, un alt izvor maghiar, Diploma cavalerilor ioaniţi (1247), oferă informaţii interesante despre Ţara (Banatul) Severinului, voievodatele lui Litovoi (între Olt și Jiu) și Seneslau (în stânga Oltului, în zona Argeș), precum și despre cnezatele lui Ioan (în sudul Olteniei) și Farcaș (în nordul Olteniei). Documentul ne oferă informaţii despre bogăţiile zonei, existenţa morilor, a pășunilor, a pescăriilor și a iazurilor, despre o ierarhie socială, fiind amintiţi maiores terrae, mai marii pământului, și rusticii, oamenii simpli.&nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-03-30 02:40:08 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/alexandruspatariu90/cw8qqvluc6e5tae1/wish/1366485736</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Moldova și Dobrogea</title>
         <author>alexandruspatariu90</author>
         <link>https://padlet.com/alexandruspatariu90/cw8qqvluc6e5tae1/wish/1366487650</link>
         <description><![CDATA[<div>&nbsp;La est de Carpaţi izvoarele amintesc de „ţări” (a românilor, a berladnicilor, a bolohovenilor, a brodnicilor) sau codrii (Orheiului, Cosminului), câmpuri, ocoale, cobâle etc. Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră (Dobrogea), aflat o perioadă sub stăpânire bizantină, era organizat în aproape 500 de așezări, unele fiind reședinţe locale. Izvoarele epigrafice conţin și numele lui jupan Dimitrie (943) și al lui Gheorghe. Ana Comnena ne vorbește în cartea sa Alexiada despre Tatos, Satza și Seslav.&nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-03-30 02:40:56 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/alexandruspatariu90/cw8qqvluc6e5tae1/wish/1366487650</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Harta</title>
         <author>alexandruspatariu90</author>
         <link>https://padlet.com/alexandruspatariu90/cw8qqvluc6e5tae1/wish/1366489320</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/1049833166/f35d43bcd71d5b5c300223356a3a8661/Spatiul_romanesc_intre_secolele_IX_XIV_scaled.webp" />
         <pubDate>2021-03-30 02:41:40 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/alexandruspatariu90/cw8qqvluc6e5tae1/wish/1366489320</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
