Venere si Madonă

Iubirea în viziunea lui Eminescu

 

În poezia ,,Venere si Madonă”, poetul Mihai Eminescu

evidențiază frumoasele trăsături ale femeii ,,inger”, dar și

talentele deosebite ale pictorului Rafael, care a imortalizat pe

pânza  goală, chipul femeii angelice.

 Tema poeziei este dragostea, sentimentul de veneratie,

pe care poetul îl aduce iubirii văzut în mai multe ipostaze:

femeia terestră (normală), femeia înger si femeia demon. Este

o poezie specifica vârstei adolescentine prin marturisirea unor

oscilații sufletești.

Eminescu a adoptat în această poezie romantismul, dovedindu-și calitățile sale de romancier. Specific romantismului mai este această

pendulare a extremelor: iubita este divinizată la început, ca

apoi să fie vazută ca un demon crud, ca mai apoi iubitul să își

dea seama că el o iubește așa cum este ,cu afinități și defecte. Eminescu privește iubirea si natura ca pe o evadare din

realitatea brutală, si nu ca pe o formă de capitulare în luptă

împotriva răului, ci ca pe unicul izvor al entuziasmului său

neîntrerupt in fața frumuseților vieții , menit să-i

reîmprospăteze elanurile creatoare istovite de eforturi.

În prima parte a poeziei, iubita este văzută ca o Madona

Dumnezeie, cu ,, diadema de stele, cu surasul bland, vergin”,

ceea ce ne duce cu gândul la forța iubirii de a transfigura si

înnobila realitatea.

În cea de-a doua parte a poeziei, iubitul se trezește de

sub vraja iubirii posibil false pentru a vedea adevărata

înfățișare a presupusei iubite, văzută acum ca o ,,femeie

stearpă, fără suflet, fără foc”. Învinuirile ,,crudo” sau ,,bacanta”

stârnesc dezamăgire si durere in inima iubitei ,care plânge la

finalul poeziei.Îndrăgostitul realizează ca a fost ,,crudă-

nvinuirea”  lucru pe care îl deducem din versurile ,, Sterge-ți ochii, nu mai plânge!...” . Prin aceste variații de sentimente si trăiri, ne dăm seama de puterea iubirii  în opoziție cu rațiunea si de capacitatea ei infinită  de a induce iertarea.

Această poezie înfățișează iubirea perfectă în ochii unui adolescent,care la această vârstă o poate asocia cu un lucru divin, supranatural.

În creația eminesciană se perindă tema istoriei,iubirii,a naturii,filozofiei și a folclorului.

Tema abordată de autor este iubirea, poezia fiind construită sub forma unei meditații asupra idealului feminin și a felului în care el trebuie să arate atât din exterior, cât din din interior. 

Cele douăsprezece strofe pot fi structurate în trei secvențe poetice pe care profesorii Liceunet le-au analizat, astfel încât vei putea citi o analiză complexă a poeziei Venere și Madonă de Mihai Eminescu. Vei afla detalii despre tema și semnificația titlului, vei putea citi o interpretare a celor mai importante figuri de stil și vei vedea care sunt mărcile eului liric.