La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:

O1 – să precizeze trăsăturile textului narativ;

O2 – să prezinte opinii despre semnificația mesajului textului literar;

O3 – să comenteze anumite secvențe din text;

O4 – să exprime sentimente, trăiri cu privire la textul citit

Metode și procedee:  conversația euristică, explicația, exercițiul, învățarea prin descoperire, pălăriile gânditoare,  lucrul în echipă;                          

Mijloace  de învățământ:  bilete colorate, planșe, fișe  de  lucru, retroproiector, pălării colorate, mijloace audio,  fișe de evaluare;

Forme  de  organizare:  frontală,  individuală, pe grupe

Metode de evaluare: observarea curentă, chestionarea orală, fișe de evaluare

Citește textul și răspunde cerințelor:

GRUPA 1

1.      Personajele care apar în text sunt ...................................................... 

2.      Precizează modalitățile de expunere care apar în fragmentul dat.

GRUPA 2

1.      Precizează tipul de narator care apare în text.

2.      Identifică în text un indice de timp.

GRUPA 3

1.      Precizează două trăsături ale lui moș Timofte.

2.      Identifică în text doi indici de spațiu.

GRUPA 4

1.      Scrie o idee principală din text.

2.      Precizează două trăsături ale elevului Teodoru Teodor (Ursu).

GRUPA 5

1.      Modalitatea de caracterizare prezentă în secvența Ursu părea înconjurat de toate flăcările iadului. Fața i se încinsese, era roșie ca para focului este ............................................

2.      Profesorul de geografie le vorbește elevilor la ora de curs despre ............................

GRUPA 6

1.      Prezintă semnificația structurii Ursu se ridică în picioare, parcă împins de altcineva, și acel altcineva îi cuprinsese și gâtul, cu gheare nevăzute, și-l sugruma până la lacrimi...

2.      Tema textului este ......................................  .

Moș Timofte, paznicul școlii, agăță clopotul la locul lui și  rămase pe coridor cu ochii și cu atenția fixată spre ușa cancelariei. Voia să schimbe o vorbă cu profesorul de geografie și naturale, dirigintele clasei a opta. (...) Moș Timofte porni încet pe urmele profesorului. Nu-i era teamă că nu-l va ajunge. "A treia... a cincea... calculă moș Timofte urmărind mersul profesorului. A șasea... Acum e-acum... A opta..."

Tocmai când atinse clanța cu mâna, auzi vocea lui moș Timofte și din primele accente cam înțelese ce vrea bătrânul.

 ― Zi-i pe șleau, moș Timofte. Vrei să intervii în favoarea cuiva...

― E vorba de un băiețan din clasa asta. Să nu vă închipuiți că mi s-a plâns pe față. L-am simțit eu, mai bine zis l-am prins eu. Nu prea îl aveți la inimă, sau hai să zic, nu îl vedeți cu ochi buni. Pesemne că ați avut, cine știe când, vreo neînțelegere cu el...

― Te gândești, probabil, la Teodoru Teodor, spuse profesorul cu mâna pe clanță.

― Apoi da, sigur că da! Dumneavoastră vă gândiți la Teodoru Teodor, iar eu la Ursu, îi uitasem numele adevărat… și imediat închise ușa, lăsând clasa uluită.

Profesorul, plimbându-se prin fața băncilor, se adresă cu voce tare elevilor:

― M-am gândit să facem astăzi o călătorie în lumea peșterilor...  (...)

― Înainte de a ne spune "la revedere", aș vrea să vă pun la un fel de încercare, la care nimeni nu este obligat să participe. Încercarea se adresează mai ales logicii voastre și nu jignesc pe nimeni dacă adaug că o propun celor mai buni dintre voi. Emoția cuprinse aproape întreaga clasă. Era binecunoscut acest obicei al profesorului de a adresa, la fiecare sfârșit de an, elevilor, o întrebare mai complexă, un fel de examen suplimentar, care nu putea fi trecut printr-un simplu apel la memorie, ci prin organizarea riguroasă și oportună a multiplelor date oferite de memorie. Era și emoție și nerăbdare și o undă de spaimă în clasă. Până și vocea profesorului părea puțintel tulburată:

 ― Bine... Foarte pe scurt: cum se explică formarea peșterilor cu saloane largi, spațioase, și a celorlalte cu cotloane înguste, înalte și lungi?

În clasă se așternu o tăcere deplină. Într-o bancă din fundul clasei, Ursu părea înconjurat de toate flăcările iadului. Fața i se încinsese, era roșie ca para focului, mâinile îi ardeau până sub unghii, ba și unghiile îl frigeau ca jarul.

Profesorul îl căută și îl zări. Îi simți prin antene nevăzute toată agitația și avu deodată senzația că el e cel care trece printr-un examen decisiv:

 ― Să ne răspundă Teodoru Teodor...

Ursu se ridică în picioare, parcă împins de altcineva, și acel altcineva îi cuprinsese și gâtul, cu gheare nevăzute, și-l sugruma până la lacrimi...

                                          (Constantin Chirițǎ, Cireșarii – vol I

                                                               Cavalerii florii de cireș )

PĂLĂRIILE GÂNDITOARE

Grupa 1 – pălăria albă   POVESTITORUL

Gândire obiectivă care se bazează pe informaţii.

Purtătorul prezintă lucrurile așa cum sunt, fără nicio părere, interpretare critică 

sau emoție. 

Sarcina de lucru: Prezintă pe scurt subiectul fragmentului propus.

Grupa 2 – pălăria galbenă  GÂNDITORUL

Gândire optimistǎ care oferǎ o perspectivǎ pozitivǎ asupra evenimentelor.

Purtǎtorul prezintǎ avantajele sau valorile faptelor discutate.

Sarcina de lucru: Prezintă beneficiile întrebărilor profesorului la sfârșitul

fiecărui an școlar. Care crezi că este rolul profesorului?

Grupa 3 -  pălăria roșie  PSIHOLOGUL

Gândire afectivă care se bazează pe emoții, sentimente, intuiție.

Purtǎtorul prezintǎ trǎirile și sentimentele implicate ȋn  evenimentele prezentate.

Sarcina de lucru: Prezintă sentimentele elevului și ale profesorului.

 Ce ai fi făcut tu dacă ai fi fost în locul elevului/profesorului?

Grupa 4 – pălăria verde  CREATORUL

Gândire creativǎ care oferǎ o perspectivǎ productivǎ asupra situației.

Purtǎtorul oferǎ idei, noi viziuni asupra celor discutate.

Sarcina de lucru: Imaginează, în 4-6 rânduri, o continuare a fragmentului dat.

Grupa 5 – pălăria neagră  CRITICUL

Gândire critică care evidențiază aspectele negative.

Purtǎtorul priveşte lucrurile critic, din perspectiva dezavantajelor.

Sarcina de lucru: Prezintă un comportament, o atitudine a personajelor cu

care nu ești de acord.

Grupa 6 - pălăria albastră  SINTETIZATORUL

Gândire speculativǎ care monitorizeazǎ situația.

Purtǎtorul puncteazǎ esențialul, sintetizeazǎ cele dezbatute.

Sarcina de lucru: Motivează apartenența fragmentului la genul epic, aducând

trei argumente.

Notează un pasaj sau o imagine din text care te-a impresionat în mod deosebit pentru că ți-a amintit de o experiență personală sau pentru că te-a surprins.

............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Comentează acest pasaj: de ce l-ai notat?, la ce te-a făcut să te gândești?, ce sentiment îți trezește?

 ...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................