• Factori sociali: acces la modele negative în mass-media și rețele sociale, lipsa unor modele de comportament pozitive, discriminarea, presiunea grupului de apartenență;

• Factori individuali: stima de sine scăzută, lipsă autocontrolului emoțional, probleme de comportament, experiențe personale anterioare de abuz sau violență, lipsa abilităților de comunicare și relaționare;

• Factori familiali: violența în familie, neglijare emoțională, stil parental autoritar/permisiv, probleme economice în familie;

• Factori școlari: climat școlar tensionat sau haotic, atitudini inadecvate ale cadrelor didactice, lipsa activităților de socializare pozitive, supraaglomerarea claselor, tolerarea comportamentelor violente;

  
  

Tipuri de violență în mediul școlar:

1. Violența fizică: lovituri, împingeri, pălmuiri, aruncarea cu obiecte asupra altora, distrugerea bunurilor personale;

2. Violența verbală: jigniri, ofense, porecle, țipete, amenințări, umiliri, comentarii rasiste, sexiste, discriminatorii;

3. Violența emoțională / psihologică: ignorarea sau excluderea intenționată din grup, bârfe, zvonuri;

4. Violența sexuală (inclusiv hărțuirea sexuală)

5. Violența cibernetică (cyberbullying): mesaje de intimidare, amenințare, trimiterea de poze/viodeo fără acord pe rețele sociale;

6. Violența simbolică / culturală: desconsiderarea, tratarea diferențiată a unor categorii de persoane (etnice, religioase, sociale).

1. Activități educative și campanii de conștientizare a fenomenului de violență: Ateliere interactive, Ore de dirigenție tematice, Teatru educațional, Jurnalul emoțiilor, Campania „Săptămâna Nonviolenței în Școală”;

2. Regulamente clare privind: comportamentul elevilor, mediul online și rețelele sociale, intervenția adulților (cadre didactice, consilier școlar, cadre didactice), sancțiunile aplicabile, prevenție și sprijin;

3. Implicarea părinților și a comunității;

4. Consiliere psihologică și sprijin emoțional;

5. Formarea continuă a cadrelor didactice;

6. Crearea unui climat pozitiv și sigur în școală;

7. Promovarea leadershipului pozitiv în rândul elevilor;

8. Sistem de recompense și valorizare a comportamentelor pozitive.

a. Activități educaționale:

• Ore tematice despre bullying, comunicare non-violentă, empatie.

• Ateliere de dezvoltare personală și gestionare a emoțiilor.

• Introducerea educației socio-emoționale în curriculum.

b. Programe de formare:

• Cursuri de formare pentru profesori pe tema conflictelor și violenței.

• Ateliere pentru părinți despre disciplină pozitivă și relaționare cu copiii.

• Instruirea elevilor ca „ambasadori anti-violență” sau mediatori juniori.

c. Climat școlar pozitiv:

• Crearea unui mediu bazat pe respect, incluziune și cooperare.

• Promovarea colaborării între elevi (lucru în echipă, cluburi, proiecte comune).

• Premii și recunoaștere pentru comportamente pozitive.

2. Intervenții imediate (la apariția unui incident de violență)

a. Identificarea rapidă:

• Observarea atentă a comportamentelor de risc de către profesori și personalul auxiliar.

• Deschiderea unui canal de raportare (anonim sau direct).

b. Raportarea și documentarea:

• Toate incidentele trebuie consemnate (fișă de incident, raport către conducere).

• Se implică imediat consilierul școlar și dirigintele.

c. Aplicarea regulamentului:

• Se aplică sancțiunile prevăzute în ROFUIP și regulamentul intern, în funcție de gravitate.

• Se evită „mușamalizarea” sau tolerarea comportamentului violent.

d. Informarea părinților:

• Părinții ambelor părți (agresor și victimă) sunt contactați rapid.

• Se organizează întâlniri cu toți factorii implicați.

3. Intervenții corective (pentru a preveni repetarea violenței)

a. Consiliere psihologică:

• Elevii implicați în incidente participă la sesiuni individuale sau de grup cu consilierul școlar.

• Se pot stabili planuri personalizate de intervenție.

b. Mediere / Cercuri restaurative:

• Medierea conflictelor de către cadre formate (diriginți, consilier, mediator).

• Discuții între elevi pentru repararea relației și înțelegerea consecințelor.

c. Planuri de reabilitare:

• Monitorizarea comportamentului elevilor implicați.

• Activități de responsabilizare (voluntariat în școală, sarcini de sprijin colegial etc.).

• Stabilirea unui sistem de mentorat (elev + cadru didactic).

4. Intervenții instituționale și comunitare

a. Formarea unei Comisii pentru prevenirea și combaterea violenței în școală:

• Formată din: director, consilier școlar, profesor, elev, părinte.

• Analizează incidentele, propune măsuri, evaluează climatul școlar.

b. Colaborare cu instituții:

• Poliția (siguranța școlară, prevenirea infracțiunilor);

• DGASPC (în cazuri grave de neglijare sau abuz);

• ONG-uri specializate în educație, sănătate mintală, drepturile copilului.

c. Implicarea comunității:

• Activități comune cu părinți, biserici, autorități locale.

• Campanii de educare și prevenție în afara orelor de curs.

Spune NU violenței

Colorează fișa