Concurența reprezintă concurența, rivalitatea dintre agenții economici ai ofertanților (producători de mărfuri, comercianți, bancheri etc.) pentru a atrage clienții consumatori, în vederea obținerii unor profituri cât mai mari. Ea exprimă, în același timp, specificul comportamentului interesat al tuturor subiecților de proprietate în condițiile economiei de piață, care, pentru a-și atinge obiectivele, intră în raporturile de cooperare și confruntare.

Economia de piață presupune concurența generalizată în toate sectoarele economice și nu doar confruntarea limitată la piață și desfășurată cu mijloacele exclusive ale acesteia. Astfel, pentru un bun, concurența se circumscrie tuturor etapelor pe care le traversează, în drumul său de la producător la consumator, respectiv de la concepere și proiectare până la producție, vânzare și urmărire a comportamentului în consum.

Concurența se dovedește a fi posibilă prin mecanismul prețurilor, cererii și ofertei, agenții economici să producă doar ceea ce este dorit și cerut de consumatori, la cele mai scăzute costuri, cu cea mai mare eficiență. Ea constituie un stimulent pentru cei care lucrează și o forță coercitivă pentru cei care lucrează prost, obligând-i să reducă cheltuielile, să sporească capitalul, să-și modernizeze activitatea prin investirea în cercetare și concretizarea rezultatelor în toate fazele activității.

Concurența contribuie la distribuirea și utilizarea resurselor de care dispune societatea la un moment dat în funcție de nevoile lor reale, stimulează progresul general care contribuie la reducerea costurilor și prin aceasta a prețului de vânzare.

Instrumentele de luptă pentru concurență se clasifică în două categorii:

A. de natura economică: