" Nu s-ar putea oare reprezenta muzica drept muzica a ratiunii? Caci muzicianul simte matematica, iar matematicianul concepe muzica. Muzica-i vis, matematica viata practica!" - Sylvester.

La prima vedere, matematica si dansul par a nu avea absolut nimic in comun. Cum ar putea o activitate atat de relaxanta si distractiva sa aiba ceva in comun cu matematica, perceputa de atat de multa lume ca fiind o activitate monotona, ce necesita multa concentrare si care nu ofera atat de multa inspiratie? Totul tine de perceptie.

Orice melodie este o împletire armonioasă şi structurată a unor sunete. Trăsăturile cele mai importante ale muzicii sunt ritmul şi tonalitatea. Ritmul este cel care ne face să ne legănăm de pe un picior pe altul sau să dăm din cap atunci când ascultăm un cântec care ne place.

Pornind de la proprietăţile matematice ale structurii muzicii, oamenii de ştiinţă au mers chiar mai departe şi au construit algoritmi complecşi de calcul, obţinând programe computerizate care transformă muzica în imagini caleidoscopice sau structuri geometrice în continuă mişcare.

Dansul este miscarea corpului pe ritmul muzicii. Ritmul muzicii este rezultatul unor accentuari regulate si selective a unor sunete dintr-o serie reprezentand o diviziune calitativa a timpului. Se spune ca: “Esti dansator in momentul in care spui “5,6,7,8” in loc de “pe locuri, fiti gata, start!”

Dintre cele mai “implicate” parti ale matematicii in dans, cea mai des intalnita este geometria. Miscarile in dans sunt combinatii de succesiuni de linii curbe sau plane, unghiuri, puncte si cercuri.

Daca facem referire la stilul de hip hop, matematica este prezenta prin folosirea geometriei pentru a creea forme si unghiuri cu scopul de a ajuta dansatorii sa se sincronizeze pentru fiecare miscare care urmeaza.

Te-am convins? Atunci…5,6,7,8 – DANS

https://www.youtube.com/watch?v=eZPwdPNJAsg&t=1s