Mărimea fizică asociată unui capacitor este capacitatea electrică. Unitatea de măsură, în sistemul internațional, pentru capacitatea electrică este faradul (notat F). 

Lucrul mecanic este o mărime fizică definită ca produsul dintre componenta forței care acționează asupra unui corp în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea drumului parcurs. ^[1] E o mărime ce caracterizează schimbarea stării dinamice a sistemului. Lucrul mecanic este o mărime fizică derivată, scalară, extensivă în raport cu drumul, având caracter de mărime de transformare legată de variația mărimii de stare energie. Analitic, lucrul mecanic elementar efectuat pentru un drum infinitezimal → se definește ca produsul scalar al forței și deplasării (drumului infinitezimal) . În general, lucrul mecanic nu admite diferențială totală exactă decât în anumite cazuri speciale cum ar fi mișcarea sub acțiunea forțelor conservative.

O pârghie ideală (fără forță de frecare) este în condiție de echilibru atunci când momentul forței active (față de punctul de sprijin) este egal și de sens opus cu momentul forței rezistente.
M_F=M_R

F•b_F=R•b_R

Brațul forței reprezintă lungimea perpendicularei dusă din punctul de sprijin (polul de rotație) pe dreapta suport a forței.

Raportul forțelor este egal cu raportul invers al brațelor, dacă pârghia este în echilibru.

Pentru sistemele izolate mecanic și aflate în câmpuri de forțe conservative (gravitațional, elastic) energia lor mecanică se conservă.

Includerea căldurii generate de frecare permite o formulare mai generală a principiului conservării energiei prin principiul întâi al termodinamicii.

Energia totală include pe lângă energia mecanică energia internă.

Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii:

Dacă cele trei forțe sunt paralele, de exemplu la ridicarea unei greutăți, forța activă este egală cu greutatea ridicată, iar forța de sprijin este egală cu dublul greutății ridicate.

Scripetele mobil are punctul de sprijin la unul din capetele cablului. Asupra scripetelui acționează de asemenea cele trei forțe:cea activă (F),cea rezistentă (R) și cea de sprijin (S). Aceste forțe se compun tot vectorial, de data asta forțele activă și cea de sprijin fiind egale ca mărime, iar forța rezistentă fiind în acest caz egală cu diagonala paralelogramului.

Dacă cele trei forțe sunt paralele, de exemplu la ridicarea unei greutăți, forța activă este egală cu cea de sprijin, ambele fiind doar jumătate din greutatea rezistentă.

Densitatea este o mărime locală (intensivă), în sensul că densitatea unui corp poate diferi de la un loc la altul și nu depinde de mărimea corpului. Corpurile realizate din substanțe omogene au aceeași densitate indiferent de punctul în care se face măsurarea; la un astfel de corp prin divizare se obțin corpuri care prezintă aceeași densitate. Astfel densitatea este o mărime prin care poate fi caracterizată substanța respectivă; în unele aplicații densitatea poate folosi pentru identificarea substanțelor sau evaluarea purității sau concentrației lor.

Volumul substanțelor, și ca urmare și densitatea, depinde de temperatură și de presiune. La substanțele lichide și mai ales la cele solide această dependență e slabă. În schimb gazele prezintă variații mari ale densității cu temperatura și presiunea.

Densitatea este importantă în acele situații în care corpurile de densități diferite se comportă diferit sau trebuie manipulate diferit, ori în care cunoașterea densității poate servi în efectuarea unor operații. De exemplu, plutirea unui corp solid la suprafața unui lichid este determinată de relația dintre densitățile celor două substanțe: cele mai multe tipuri de lemn plutesc pe apă, dar cele mai multe tipuri de metal se scufundă (ambarcațiunile de metal nu se scufundă pentru că nu sunt masive, ci înglobează și aer, încât densitatea lor medie este mai mică decât a apei).