<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>Padletul meu neînfricat by Mitrea Silvia</title>
      <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v</link>
      <description>Creat cu mândrie</description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2021-10-14 12:38:48 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2025-10-25 19:51:04 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url></url>
      </image>
      <item>
         <title>Negustor lipscan  de Mihail Sadoveanu</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817308639</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-14 14:43:38 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817308639</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Fisa de lucru- Negustor Lipscan,Fazakas Luiza</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817364592</link>
         <description><![CDATA[<div>a.Tema textului este ,calatoria deoarece negustorul Damian Cristisor povesteste despre calatria sa<br>b.Cuvintele din campul lexico-semantic ale toponimelor identificate in text sunt; Nistru ,tara nemteasca,Husi,Draganesti,Liov etc.<br>Tema fiind calatoria toponimele alese :,,Husi,Draganesti,Liov''reprezinta multitudinea de locuri prin care a fost negustorul Damian Cristisor<br>c. LOCUINTELE : ,,case cu cate patru cinci randuri''<br><br>TEHNOLOGIA:,, casute pe roate''<br><br>GASTRONOMIA: ,,cartofe,sodom si carne fiarta de porc ori vaca'' ,,un fel de lesie amara''<br><br>EDUCATIA: ,,in toate targurile si satele sun scoli si profesori ,toata lumea invata carte si baieti si fete''<br><br>VESTIMENTATIA:,,boierii toti au ceasornic '', ,,cucoanele au toate palari''<br><br>RELIGIA/CREDINTA:,,nemtii sunt ,,iritici'' desi cred toti in Domnul nostru Iisus Hristos''&nbsp;<br><br>2.<br><br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-14 15:00:21 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817364592</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Fisa de lucru- Buhanca Raluca</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817365331</link>
         <description><![CDATA[<div>1. a) Consider ca tema textului este "calatoria".<br>In text, negustorul Dămian Cristisor relateaza intamplarile petrecute in calatoria sa "la Neamț si la Franțuz".&nbsp;<br>b) Cuvintele identificate in text care fac parte din campul lexical al toponimelor sunt "Pariz" "Liov" "Neamț" "Rarău" "Frantuz" "Husi" "Tighina" "Hanul Ancutei" "Iesi" etc.<br>Acestea sunt folosite pentru a sublinia longitudinea calatoriei, aratand multitudinea locurilor pe care negustorul le-a strabatut pe parcursul acesteia. Totodata prin folosirea acestor toponime se confirma faptul ca tema acestui text este "calatoria".</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-14 15:00:35 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817365331</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Fisa de lucru - Vaduva Rianna</title>
         <author>VaduvaRiannaAndreea</author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817365631</link>
         <description><![CDATA[<div>a) Tema textului este calatoria , deoarece negustorul ,Damian Cristisor ,povesteste despre experientele sale in timpul calatoriei in strainatate.<br>&nbsp;<br>b) Tema textului fiind calatoria , toponime precum&nbsp; :Draganesti ,Sucevei ,Liov ,Lipsca , Moldova etc. , ajuta la punerea in lumina a temei evidentiand drumul parcurs de negustor.<br>&nbsp;<br>c)LOCUINTELE : ,,case cu cate patru cinci randuri''<br>TEHNOLOGIA:,, casute pe roate''<br>GASTRONOMIA: ,,cartofe,sodom si carne fiarta de porc ori vaca'' ,,un fel de lesie amara''<br>EDUCATIA: ,,in toate targurile si satele sun scoli si profesori ,toata lumea invata carte si baieti si fete''<br>VESTIMENTATIA:,,boierii toti au ceasornic '', ,,cucoanele au toate palari''<br>RELIGIA/CREDINTA:,,nemtii sunt ,,iritici'' desi cred toti in Domnul nostru Iisus Hristos''</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-14 15:00:40 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817365631</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Fisa de lucru- Sandulescu Mara</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817366055</link>
         <description><![CDATA[<div>1.a) Tema textului "Negustor lipscan" este calatoria, deoarece negustorul Damian Cristisor le povesteste noilor sai tovarasi despre peripetiile prin care a trecut de-a lungul calatoriei sale in strainatate.<br><br>b) Cuvintele identificate in text care fac parte din campul semantic al toponimelor sunt: "Lipsca", "Liov" , "Moldova" , "Draganesti" , "Pariz".&nbsp; Acestea sunt utilizate pentru a sublinia multitudinea locurilor prin care a trecut negustorul in timpul calatoriei sale.&nbsp;<br><br>&nbsp; &nbsp;c)LOCUINTELE:&nbsp; "case cu câte patru<br>si cinci rânduri";<br>TEHNOLOGIA: "trenul...casute pe roate", ceasornicul;<br>GASTRONOMIA: berea, "un fel de lesie amara", "cartofe, sodom si carne fiarta de porc ori vaca";<br>EDUCATIA: "în toate târgurile si satele sunt scoli și profesori, toată lumea invata carte, și băieți și fete";<br>VESTIMENTATIA: "femeile cu palarii",&nbsp; "boierii toti au ceasornic";<br>RELIGIA/CREDINTA: "nemții sunt ,,iritici", desi cred tot in Domnul nostru Isus Hristos".<br><br><br><br>2. La auzul intamplarilor relatate de catre negustor, oamenii de la Hanul Ancutei raman uimiti "se mira negustorul Isac". Surprinsi fiind, nu le vine a crede despe obiceiurile si noile inventii ale nemtilor "Cum si fete?", "Fara cai?", reactia si intrebarile acestora scotand in evidenta cunostiintele lor limitate  despre alte tari. <br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-14 15:00:48 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817366055</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Morosanu Ana-Maria</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817384204</link>
         <description><![CDATA[<div>a. Tema textului este calatoria, deoarece personajele care fac parte la actiune asculta intamplarile calatorului sosit la han.&nbsp;<br>b. Draganesti, Sucevei, Iesi, Liov, Lipsca, Nistru,Tighina, Rarau<br>&nbsp; Utilizarea toponimelor se face pentru identificarea orginilor personajelor si a relatarii intamplarilor negustorului .&nbsp;<br>c. Locuintele: Lipsca, Liov, Husi, Prut, Tighina, Cernauti, Pariz<br>Tehnologia: Tren, "case cu cate patru si cinci randuri", ceasornic<br>Gastronomia: "cartofe, sodom, si carne fiarta de porc ori de vaca", bere<br>Educatia:&nbsp; "in tot satu' - scoala si profesori. Si toata lumea la carte."<br>Credinta: "cred tot in Domnul nostru Iisus Hristos"<br><br>2. Reactia ascultatorilor este de uimire si curiozitate. Acestia afla lucruri noi si il indeamna pe negustor sa descrie cat mai detaliat: "Adevarat este ca si eu si ceilalti doream prea mult sa cunoastem ce fel de masinarie e aceea despre care vorbeste negustorul." De asemenea, nu le vine usor sa creada: "Asta n-oi mai crede-o eu!". Cand negustorul dezvaluie ca mancarea nu este la fel de buna ca cea din Moldova, ascultatorii se inveselesc, mandrindu-se cu tara lor: "sa ramaie ei cu trenul lor si noi cu tara Moldovei."<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-14 15:06:32 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817384204</guid>
      </item>
      <item>
         <title>1. Tema textului este călătoria, deoarece negustorul postește la han despre experiențele sale din timpul călătoriei la nemți. </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817645929</link>
         <description><![CDATA[<div><br>2. Cuvintele din câmpul lexico-semantic al toponimelor găsite in text: Draganesti, Suceava, Rarau, Lipsca, Moldova,etc. ,care scoate in evidentă tema textului ‘călătoriei’ și drumul parcurs de negustor.<br><br>3. Locuințe: Lipsca, Liov, Husi, Pariz, Tighina, Prut, Cernauti<br>Tehnologia: Tren și ceasornic&nbsp;<br>Gastronomia: “cartofe , bere, carne fiarta de vita sau porc si sodom”<br>Educația: “tot satul”<br>Credință:” cred in Domnul Isus Hristos”<br><br>Ionescu Ana</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-14 16:35:22 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1817645929</guid>
      </item>
      <item>
         <title>fișă de lucru- laura dosanu</title>
         <author>lauradosanu</author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1821173986</link>
         <description><![CDATA[<div>1. <br>a)&nbsp; Tema textului este călătoria, aceasta fiind subiectul central al povestirii, precum reiese și din următoarele citate: ”am să-ți spun cum mi-au&nbsp; fost petrecerile mele prin țări străine” și ”ș-am umblat, zise el, la nemți pe drumuri și-n târguri”.<br><br>b)&nbsp; Drăgănești, drumul Sucevei, Lipsca, Liov, etc.<br>Toponimele sunt utilizate în text atât pentru a consolida tema textului, călătoria, cât și pentru a completa drumul negustorului, descris în text și a adăuga context originilor&nbsp; personajelor.<br><br>c)&nbsp; <em>Locuințe</em>: case cu etaj, ”târgurile-s toate alcătuite din case cu câte patru<br>și cinci rânduri.”;<br><em>Tehnologia</em>: tren, ”la Neamț și la Franțuz, oamenii umblă acuma cu<br>trenu.”;&nbsp; ceasornic, ”boierii toți au ceasornic.”;<br><em>Gastronomia</em>: berea, ”nemțăria pământului bând bere”; ”cartofe, sodom și carne fiartă de porc ori de vacă”;<br><em>Educația</em>: ”în tot târgu, în tot satu - școală și profesori. și toată lumea la carte”; ”Toată lumea la carte, și băieți și fete”;<br><em>Vestimentația</em>: femeile poartă pălării, iar bărbații ceas, ”Cucoanele au toate<br>pălării”;<br><em>Religia/credința</em>: sunt creștini, ”cred tot in Domnul nostru Iisus Hristos".<br><br>2.<br>Ascultătorii sunt surprinși de povestirea negustorului, ”se miră căpitanul Isac”, și curioși să afle mai multe, punănd întrebări precum ”Pe jos ori cu trenu? întrebă căpitanul Isac.”, ”Fără cai? întrebă Moș Leonte” și ”Comisul se încruntă: Cum și fete?”. Reacția lor poate fi justificată de educația lor limitată și lipsa informațiilor despre alte țări și culturi.<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-16 14:45:17 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1821173986</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Fisa de lucru - Urcan Maria</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1821178223</link>
         <description><![CDATA[<div>1. a) Tema textului suport este <strong><em>calatoria</em></strong>. Negustorul Damian Cristisor povesteste tovarasilor despre peripetiile sale din timpul calatoriei in strainatate.<br>&nbsp; &nbsp; b) Cuvintele din campul lexico-semantic al toponimelor sunt: "Draganesti", "Suceava", "Iesi", "Lipsca", "nemti", "Liov", "Husi", "Prut", "Nistru", "Cernauti", "Stratburg", "Neamt", "Frantuz", "Rarau", "Tighina", "tara nemteasca", "tara Moldovei". Aceste toponime precizeaza locurile prin care ajunge negustorul in calatoriile sale, dar si locul de bastina al anumitor personaje ( "comisul Ion de la Draganesti").<br>&nbsp; &nbsp; c) Locuintele: "prin toata tara nemteasca, targurile-s toate alcatuite din case cu cate patru si cinci randuri. Adica din case una peste alta."&nbsp;<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Tehnoologia: trenul= " un fel de casute pe roate, si roatele acestor casute se imbuca pe sine de fier." Ceasornicul.<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Gastronomia: "bautura, un fel de de lesie amara" "cartoafe, sodom, si carne fiarta de porc sau de vaca"<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Vestimentatia: "Cucoanele au toate palarii, iar boierii toti au ceasornic, dar si lucratorii mai saraci"<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Religia/ Credinta: crestina,&nbsp;<br>     " - Doamne fereste si apara!"<br>2. Manati de curiozitate, noii tovarasi de pahar ai negustorului Damian asculta uimiti povestirile acestuia. Fiecare dintre ei, cu naivitate copilareasca sau cu o reticenta, ii cere negustorului sa detalieze cele vazute. Asemenea reactii sunt firesti, avand in vedere ca societatea romaneasca (la mijlocul secolului al XIX- lea) era in urma altor societati occidentale, cum sunt cele: frantuzeasca, nemteasca.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-16 14:49:36 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1821178223</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Fisa de lucru - Urcan Ioana</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1821181588</link>
         <description><![CDATA[<div>1. a) Tema textului este calatoria. Negustorul Damian Cristisor povesteste tovarasilor despre peripetiile sale din timpul calatoriei in strainatate.&nbsp;<br>&nbsp; &nbsp; b) Cuvintele din campul lexico-semantic al toponimelor sunt: "Draganesti", "Suceava", "Iesi", "Lipsca", "nemti", "Liov", "Husi", "Prut", "Nistru", "Cernauti", "Stratburg", "Neamt", "Frantuz", "Rarau", "Tighina", "tara nemteasca", "tara Moldovei". Aceste toponime precizeaza locurile prin care ajunge negustorul in calatoriile sale, dar si locul de bastina al anumitor personaje ( "comisul Ion de la Draganesti").&nbsp;<br>&nbsp; &nbsp; c) Locuintele: "prin toata tara nemteasca, targurile-s toate alcatuite din case cu cate patru si cinci randuri. Adica din case una peste alta." &nbsp;<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Tehnoologia: trenul= " un fel de casute pe roate, si roatele acestor casute se imbuca pe sine de fier." Ceasornicul.&nbsp;<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Gastronomia: "bautura, un fel de de lesie amara" "cartoafe, sodom, si carne fiarta de porc sau de vaca"&nbsp;<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Vestimentatia: "Cucoanele au toate palarii, iar boierii toti au ceasornic, dar si lucratorii mai saraci"&nbsp;<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; Religia/ Credinta: crestina, &nbsp;<br>" - Doamne fereste si apara!"&nbsp;<br>2. Manati de curiozitate, noii tovarasi de pahar ai negustorului Damian asculta uimiti povestirile acestuia. Fiecare dintre ei, cu naivitate copilareasca sau cu o reticenta, ii cere negustorului sa detalieze cele vazute. Asemenea reactii sunt firesti, avand in vedere ca societatea romaneasca (la mijlocul secolului al XIX- lea) era in urma altor societati occidentale, cum sunt cele: frantuzeasca, nemteasca.&nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-16 14:53:10 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1821181588</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Badea Adriana</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1824891730</link>
         <description><![CDATA[<div>1. a) Tema operei ,,Negustor lipscan" este călătoria. Aceasta devine o necesitate pentru lipscanul Damian Cristisor deoarece îi asigura o sursa de venit prin practicarea negotului, dar și cunoașterea unor locuri noi și observarea unor diferente între lumea autohtona și lumea occidentala: ,,Aduc marfa de la Lipscani...", ,, Am trecut fără necaz granita la nemti si am dat la Cernăuți... si-n puține zile am ajuns la Stratburg".<br>b) Cuvinte din campul lexico-semantic al toponimelor, utilizate în text sunt: Lipsca, Tighina, Liov, Huși, Cernăuți, Stratburg, Draganesti. Toponimele utilizate justifica călătoria lui Cristisor din Moldova pana în Tara Nemțească, drumul lui ducând prin orașele mentionate: ,, Ma duc la Lipsca...", ,, Am apucat drumul Husilor...", ,,Am dat la Cernăuți..", ,, Am ajuns la Stratburg..".<br>c) LOCUINTELE: case- ,, case una peste alta..", ,, case cu cate patru-cinci etaje..".<br>TEHNOLOGIA: tren- ,, căsuțe pe roate..", ,, caruta cu foc", ceasornic- ,, boierii cu ceasornic..", ,, de ceasornic nu ma mir.."<br>GASTRONOMIA: cartofi, sodom, carne fiarta de porc sau de vita, bere- ,, cartoafe, sodom, -si carne fiarta de porc ori de vita", ,, carne fiarta, si bere de-aceea de care va spun.".<br>EDUCATIA: scoli și profesori- ,, în toate târgurile si satele sunt scoli și profesori, toată lumea invata carte, și băieți și fete.".<br>VESTIMENTATIA: palarii- ,, cucoanele au toate palarii..".<br>RELIGIA: iritici- ,, nemții sunt ,,iritici", desi cred tot in Domnul nostru Isus Hristos.".<br><br>2. La auzul întâmplărilor povestite de Cristisor, ascultătorii aveau reactii de uimire, curiozitate și neincredere. Curiozitatea lor reiese in întrebările adresate lipscanului: ,, Si ce-ai mai văzut, cinstite jupan Damian?", ,, Si de mâncat ce-ai mâncat?". Pe măsură ce negustorul le dezvăluia noi întâmplări, uimirea si neîncrederea oamenilor crestea: ,, Asta n-oi mai crede-o eu!", ,, Am mai auzit eu de asta și n-am vrut sa cred.".</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-18 17:47:02 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1824891730</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Filip Eva- fisa de lucru</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1828140909</link>
         <description><![CDATA[<div>1.<br>a)Tema textului este calatoria, asa cum reiese din urmatorul citat: "ș-am umblat, zise el, la nemţi pe drumuri și-n targuri".<br>b) Cuvintele sunt: Draganesti, Lipsca, Liov, Suceava, Cernauti, Moldova, etc.<br>Cuvintele sunt folosite pentru a evidentia tema textului si pentru a descrie in detaliu calatoria facuta de negustor.<br>c) Locuinte: case cu etaj,<br>"targurile-s toate alcatuite din case cu cate patru si cinci randuri."<br>Tehnologia: trenul, "un fel de casute pe roate", ceasornicul, "boierii toti au ceasornic"<br>Gastronomia: berea, "un fel de lesie amara", "cartofe, sodom si carne fiarta de porc ori vaca"<br>Educatia:"Toata lumea la carte, si baieti si fete"<br>Vestimentatia: "Cucoanele au toate palarii", "boierii toti au ceasornic"<br>Religia: "cred tot in Domnul nostru Iisus Hristos"<br>2. Reactia tovarasilor negustorului este una de uimire, vrand sa auda mai mult despre peripetiile negustorului "Adevarat este ca si eu si ceilalti doream prea mult sa cunoastem ce fel de masinarie e aceea despre care vorbeste negustorul", "Si ce-ai mai vazut, cinstite jupan Damian?". Pe masura ce acesta continua povestirea, ascultatorii se arata neincrezatori in spusele acestuia nevrand sa creada ce auzeau "Asta n-oi mai crede-o eu!", "Comisul se incrunta: Cum si fete?", " Am mai auzit eu de asta si n-am vrut sa cred".  Toate acestea se pot justifica daca ne gandim la lipsa cunostintelor si a educatiei acestora.<br><br><br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-19 18:21:54 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1828140909</guid>
      </item>
      <item>
         <title>fisa de lucru - Ene Marina</title>
         <author>marinaene</author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1829695638</link>
         <description><![CDATA[<div>1. a) Tema textului este calatoria, fapt vizibil din citatul ,,s-am umblat..”, in care Negustorul Damian&nbsp; relateaza intamplarile petrecute in expeditia sa.<br><br>b) Cuvintele din campul lexico-semantic al toponimelor sunt: „Tighina”, „Neamt”, „Cernauti”, „Suceava”, „Lipsca”, „Draganesti”, „ Hanul Ancutei”, etc. Aceste toponime sunt folosite pentru a atesta tema textului, abordand locurile prin care a fost negustorul, dar si pentru a da operei o nota realista.<br><br>c)&nbsp; Locuintele: ,, case cu cate patru si cinci randuri” (case cu etaj)<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Tehnologia: „casute pe roate” (tren)<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Gatronomia: „cartoafe” (cartofi), „un fel de lesie amara” (bere), „carne fiarta de porc or vaca”<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Educatia: „in toate targurile si satele sunt scoli si profesori, toata lumea invata carte, si baieti si fete”<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;Vestimentatia: „cucoanele au toate palarii”, „boierii toti au ceasornic”<br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; Religia/Credinta: „cred tot in Domnul nostru Iisus Hristos” (cresina)<br><br>2.&nbsp; Ascultatorii denota uimire si curiozitate, la auzul intamplarilor relatate de negustorul Damian. Acestia sunt putin sceptici la auzul noilor inventii: „fara cai?”, dar totodata dornici sa auda mai multe: „Pe jos cu trenul?”<br>&nbsp; &nbsp;Sunt de inteles reactiile ascultatorilor, deoarece nu stiau nimic de nivelul de dezvoltare al statelor vecine, iar noua gandire, locuintele, precum si transporturile&nbsp; aparute li se pareau imposibile.<br><br>&nbsp; &nbsp; &nbsp;&nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-20 08:09:58 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1829695638</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Mihai Ioana Irina </title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1829729189</link>
         <description><![CDATA[<div>a) Tema textului este călătoria, deoarece personajul Dămian Cristișor sosește la Hanul Ancuței după un drum lung și le povestește noilor săi tovarăși aventurile de care a avut parte în drum spre Lipsca și înapoi:"Dacă dorești, căpitane Neculai, vorbi el, am să-ți cum mi-au fost petrecerile prin țări străine".<br><br>b) Exemple de toponime apărute în text sunt: Tighina, Cernăuți, Liov, Ștrațburg, Pariz, Lipsca.<br>Utilizarea toponimelor în textul suport are rolul de a susține tema textului, călătoria: "Sfătuindu-ne și înțelegându-ne, am cumpărat noi, acolo la Tighina, cinci sute de batali", "Am trecut fără necaz granița la nemți ș-am dat la Cernăuți. De-acolo la Liov. Și-n Liov am pus marfa noastră în tren și-n puține zile am ajuns la Ștrațburg ș-am vândut batalii c-un galbăn bucata- și i-au luat alți negustori, să-i ducă la un târg care se cheamă Pariz."<br><br>c) Elementele de civilizație apuseană prezentate în povestirea negustorului sunt:<br>LOCUINȚELE: ciobanul și ceilalți oameni adunați la han, se miră când aud despre descrierea primelor blocuri apărute, deoarece era o noutate pentru acea vreme, " Apoi să vedeți. Pe-acolo, prin țara nemțească, târgurile-s toate alcătuite din case cu câte patru sau cinci rânduri / Adică din case una peste alta? Am mai auzit eu de asta și n-am vrut sa cred".<br>TEHNOLOGIA: oamenii adunați rămân și mai impresionați la auzul descrierii trenurilor: "Sunt un fel de căsuțe pe roate, și ratele acestor căsuțe îmbucă pe șine de fier. Ș-așa&nbsp; pe șinele acelea de fier, le trage cu ușurință o mașină, care fluieră și pufnește de-a mirare; și umblă singură cu foc", "Mașina umblă singură cu foc și trage după dânsa toate căsuțele".<br>GASTRONOMIA: lumea adunata la han a remarcat lipsa mâncărurilor noastre tradiționale din Lipsca: "Nu m-am ferit asa de tare, vorbi negustorul, căci n-am prea văzut aceste dihănii. Dar cartofe, sodom și carne fiartă de porc ori de vacă. / Vrasăzică, urmă mazâlul, pui în țiglă n-ai văzut? / Nici miel fript tâlhărește și tăvălit în mojdei? / Asta nu./ Nici sarmale? / Nici sarmale, nici borș".<br>EDUCAȚIA: cei prezenți s-au minunat de sistemul avansat (pentru acea vreme) de educație: "Mai întâi și mai întâi la dânșii învățătura-i la mare cinste. / În tot târgu, în tot satu, cinstite comise Ioniță, în tot târgu, în tot satu - școală și profesori. Și toată lumea la carte. / Atunci oile cine le păzește?.../ Toată lumea la carte, și băieți și fete".<br>VESTIMENTAȚIA: Zodierul începe sa își spună nemulțumirea cu privire la moda din Lipsca în acea perioadă; "Cucoanele au toate pălării, iar boierii toți au ceasornic. Nu numai boierii, ci și lucrătorii mai săraci. / De ceasornice nu ma mir... Întrerupse moș Leonte; dar femeile cu pălării, drept să-ți spun, mie nu-mi plac".&nbsp;<br>RELIGIA/CREDINȚA: negustorul îi anunță cu parere de rău pe ascultători că nemții sunt eretici; "...stând eu acolo trei săptămâni și văzând multe, nici mie nu mi-a plăcut aflăndu-i iritici. Însă altfel cred tot în Domnul nostru Isus Hristos".<br><br>2. În opinia mea, cei care au fost prezenți la Hanul Ancuței și au ascultat poveștile negustorului Lipscan Dămian Cristișor, au avut parte de momente de uimire: "Cum și fete?"; momente de curiozitate precum: "Fără cai?", "Adică din case una peste alta?", deoarece toate aceste lucruri erau noi pentru acea vreme, iar ciobanii simpli, precum cei prezenți nu mai auziseră despre acestea înainte; dar la final au avut parte și de fericire atunci când au realizat că nicăieri nu este mai bine decât acasă la ei: " Noi am făcut iar mare zvoană, grămădind ulcelele spre barba cinstitului negustor".</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-20 08:28:34 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1829729189</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Negustor lipscan                                                                      Kreuziger Anda</title>
         <author>anda_kreuziger</author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1829745795</link>
         <description><![CDATA[<div>1. a) Tema textului este CĂLĂTORIA, intrucat opera supusa analizei are in vedere istorisirea unui negustor drumet, privind deplasarea anevoioasa pe meleagurile straine.<br>&nbsp; &nbsp; b) Cuvintele din campul lexico-semantic al toponimelor sunt: Lipsca, Tighina, Liov, Huși, Cernăuți, Stratburg, Draganesti. Acestea au fost utilizate in text cu scopul de a prezenta amanuntit detaliile privind calatoria negustorului si, totodata, de a sustine tema textului.<br>&nbsp; &nbsp; c)LOCUINTELE:&nbsp; "case cu câte patru<br>si cinci rânduri";<br>TEHNOLOGIA: "trenul...casute pe roate", ceasornicul;<br>GASTRONOMIA: berea, "un fel de lesie amara", "cartofe, sodom si carne fiarta de porc ori vaca";<br>EDUCATIA: "în toate târgurile si satele sunt scoli și profesori, toată lumea invata carte, și băieți și fete";<br>VESTIMENTATIA: "femeile cu palarii",&nbsp; "boierii toti au ceasornic";<br>RELIGIA/CREDINTA: "nemții sunt ,,iritici", desi cred tot in Domnul nostru Isus Hristos".<br><br>2. Reactia ascultatorilor se doreste a fi intens marcata de uimire, intrucat cele relatate de negustor depasesc cu mult granitele cunoasterii celor prezenti, procesul de negare facandu-si simtita prezenta, denotand astfel o lipsa a culturii "Asta n-oi mai crede-o eu!".<br>De asemenea, exprimarea opozitiilor fata de ideea principala "Ba eu cred si-mi place  asta", cat si interventia martorilor in discurs, contureaza ideea interesului si curiozitatii fata de subiectul discutiei.&nbsp;</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-20 08:37:30 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1829745795</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Fisa de lucru - Dumitrache Marius</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1829912299</link>
         <description><![CDATA[<div>a) Tema textului este calatoria deoarece negustorul le povesteste oamenilor de la Hanul Ancutei despre calatoria sa in tara nemtilor.<br>b) Cuvintele ce fac parte din campul lexico-semantic al toponimelor sunt: "tara nemteasca", " Hanul Ancutei", "Iesi", "Lipsca", "Liov", "Moldova", "Draganesti", "Pariz". Acestea au fost folosite cu scopul de a oferii detalii despre calatoria negustorului.<br>c) Locutiunile: "case cu cate patru si cinci randuri"<br>Tehnologia: " trenul...casute pe roate"<br>Gastronomia: "cartofe, sodom si carne fiarta de porc ori vaca", "bere", "un fel de lesie amara"<br>Educatia: " in toate targurile si satele sunt scoli si profesori, toata lumea invata carte, si baieti si fete"<br>Vestimentatia: " femeile cu palarii", " boierii toti au ceasornic"<br>Religia/Credinta: "nemtii sunt &lt;&lt;iritici&gt;&gt;, desi cred tot in Domnul nostru Isus Hristos".<br><br>2. Ascultatorii de la Hanul Ancutei sunt surprinsi de cele povestite de catre negustor deoarece cunoasterea lor despre alte tari era limitata, majoritatea nestiind despre existenta trenurilor. Fiind uimiti de  povestile lui Damian au pus intrebari legate de calatoria in tara nemteasca si de traditiile lor.<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-20 10:14:16 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1829912299</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Iancu Alexia</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1830109482</link>
         <description><![CDATA[<div>1.a) Tema textului este călătoria, aceasta fiind subiectul central al povestirii, precum reiese</div><div>si din următoarele citate: am sa-ti spun cum mi-au fost petrecerile mele prin tari straine" si "s-am umblat, zise el, la nemti pe drumuri si- târguri".</div><div>b) Cuvintele din campul lexico-semantical toponimelor sunt: "Draganesti", "Suceava", "Iesi", "Lipsca", "nemti" "Liov", "Husi", "Prut",</div><div>"Nistru","Cernauti" "Stratburg", "Neamt", "Frantuz", "Rarau" "Tighina" "tara</div><div>nemteasca", "tara Moldovei".</div><div>Cuvintele sunt folosite pentru a evidentia tema textului si pentru a descrie in detaliu calatoria facuta de negustor.</div><div>c) Locuinte: case cu etaj, "targurile-s toate alcatuite din case cu cate patru si cinci randuri."</div><div>Tehnologia: trenul, "un fel de casute pe roate",</div><div>ceasornicul, "boierii toti au ceasornic"</div><div>Gastronomia: berea, "un fel de lesie amara" "cartofe, sodom si carne fiarta de porc ori vaca"</div><div>Educatia:"Toata lumea la carte, si baieti si fete"</div><div>Vestimentatia: "Cucoanele au toate palari", "boleril toti au ceasornic"</div><div>Religia: "cred tot in Domnul nostru Iisus Hristos"</div><div>2. Reactia ascultătorilor este una de</div><div>uimire, întrucât cele spuse de negustor depășesc cunoștința lor, "Adevărat este ca si eu si ceilalți doream prea mult sa cunoaștem ce fel de mașinărie e aceea despre care vorbește negustorul", "Si ce-ai mai văzut, cinstite jupân Damian?". Pe masura ce acesta continua povestirea, ascultatorii se arata neincrezatori in spusele acestuia nedorind sa creada ce auzeau "Asta n-oi mai crede-o eu!" "Comisul se incrunta: Cum si fete?", "Am mai auzit eu de asta si n-am vrut sa cred". Toate acestea se pot justifica gândindu-ne la lipsa cunoștințelor acestora.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-20 12:08:28 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1830109482</guid>
      </item>
      <item>
         <title>fisa de lucru- Andrei Ana</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1830478171</link>
         <description><![CDATA[<div>a)&nbsp; Tema textului este călătoria, precum reiese din următoarele citate: “am sa-ti spun cum mi-au fost petrecerile mele prin țări străine” și “s-am umblat, zise el, la nemți pe drumuri și-n târguri”.</div><div>b) &nbsp; Drăganesti, Drumul Sucevei, Prut, Nistru, Lipsca, Liov etc.</div><div>&nbsp;In textul dat, toponimele au rolul de a consolida tema textului și pentru a descrie cu exactitate drumul negustorului.&nbsp;</div><div>c) &nbsp; Locuințe: case cu etaj (“ târgurile-s toate alcătuite din case fu câte patru sau cinci rânduri”</div><div>&nbsp;Tehnologia: tren (“oamenii umbla acuma cu trenul”); ceasornic (“boierii toți au ceasornic”)</div><div>Gastronomia: berea, “catofe, sodom și carne fiarta de porc ori de vaca”</div><div>Educația:&nbsp; “in tot târgu, in tot satu - scoala și profesori și toată lumea la carte”;</div><div>Vestimentația: “cucoanele au toate pălării”&nbsp;</div><div>Religia/Credința: creștini (“cred tot in Domnul nostru Iisus Hristos”&nbsp;<br><br>2. Ascultătorii din han erau foarte surprinși de cele spuse de către negustor așa ca încep sa pună întrebări, fiind curioși despre modul nemților de viața. Reacțiile lor sunt justificate de educația și cunostiintele lor limitate in legătura cu țarile străine și culturi diferite fața de a lor.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-20 14:05:30 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1830478171</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Bak Lavinia- fișă de lucru</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1833124220</link>
         <description><![CDATA[<div>a) Tema textului iese călătoria, în text fiind vorba despre aventurile jupânului Damian, pe care acesta le povestește oamenilor de la hanul Ancuței , precum reiese din citatul următor "am sa-ti spun cum mi-au fost petrecerile mele prin țări străine".<br>b) Cuvintele din campul lexico-semantical al toponimelor sunt:"Draganesti", "Suceava", "Iesi", "Lipsca", "nemti","Liov", "Husi",&nbsp; "Prut","Nistru","Cernauti","Stratburg", "Neamt"<br>"Frantuz", "Rarau", "Tighina", "tara nemteasca", "Țara Moldovei". Aceste cuvinte sunt folosite pentru a evidenția tema textului și a descrie cu precizie locurile în care a cutreierat Jupânul Damian.<br>c) <mark>Locuințele</mark>: "case cu câte patru si cinci rânduri"<br><mark>Tehnologia</mark>: "trenul……..căsuțe pe roate"<br>“ceasornicul”;<br><mark>Gastronomia</mark>: berea, "un fel de lesie amara"<br>"cartofe, sodom si carne fiarta de porc ori vaca";<br><mark>Educația</mark>: "în toate târgurile și satele sunt<br>școli și profesori, toată lumea învață carte, și<br>băieți și fete";<br><mark>Vestimentația</mark>: “femeile cu palarii”, "boierii toți au ceasornic":<br><mark>Religia/ credința</mark>: "nemții sunt “iritici” deși cred tot în Domnul nostru Iisus Hristos”<br> 2. Ascultatorii prezenți la povestirile jupânului Damian, au fost uimiți de amintirile pe care le spunea, deoarece aceștia nu mai auzisera și nici nu văzuseră multe lucruri de care negustorul menționa. Ei nu au&nbsp;văzut trenuri:,, Cum cu trenu ? “, ,, Cine știe ce ticăloșenie nemțească a mai fi ”, târguri cu case una peste alta ,, Am mai auzit eu de asta și n-am vrut să cred”. Nu le venea să creadă despre mâncarea nemților, care nu se asemăna deloc cu a lor: “ Vra să zică, urma mazâlul, pui în țâglă, n-ai vazut ?”, “Nici sarmale ?”, “Doamne ferește și apără!”. Toți oamenii de la han, care îl ascultau pe Damian au rămas surprinși de lucrurile văzute de negustor.<br><br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-10-21 11:00:10 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/mitreasilvia/8ydropq0dfylxs6v/wish/1833124220</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
