https://holisun.com/noutati-si-

evenimente/noutati/top-10-principii-pe-care-trebuie-sa-le-stii-despre-securitatea-online-ca-sa-fii-in-deplina-siguranta-in-20

https://sigurantaonline.ro/7-sfaturi-utile-pentru-a-te-proteja-eficient-in-mediul-online/

https://youth.europa.eu/get-involved/your-rights-and-inclusion/be-safe-online_ro

Cornățeanu Andreea Diana (Litere, Limba și Literatura română-Limba și Literatura engleză)

Ionescu Maria Cătălina (Litere, Limba și Literatura română-Limba și Literatura engleză)

• Material educativ, imagine reprezentativă, chestionar, rezultate chestionar

Drăgulescu Sebastian-Daneas (Litere, Limba și Literatura română-Limba și Literatura germană)

Mihai Elena-Denisa (Litere, Limba și Literatura română-Limba și Literatura engleză)

• Imagine animată reprezentativă, poster „Securitatea Online”, material educativ, 5 resurse bibliografice, rezultate chestionar

Am observat că:

1. Frecvența utilizării internetului:

   100% dintre respondenți folosesc internetul zilnic, indicând o utilizare constantă și frecventă a internetului. Toți respondenții folosesc internetul zilnic, ceea ce indică o dependență mare de mediul online, subliniind importanța conștientizării riscurilor de securitate cibernetică pentru utilizatorii frecvenți.

2. Activități principale online:

   83.3% folosesc internetul în principal pentru social media, iar 16.7% pentru navigare pe web. Social media este, așadar, activitatea dominantă. Majoritatea folosesc internetul pentru social media, ceea ce poate expune utilizatorii la riscuri specifice, precum furtul de identitate și fraudele. Educația despre siguranța pe rețelele sociale este esențială pentru această categorie.

3. Frecvența schimbării parolelor:

   83.3% schimbă parolele rareori, iar 16.7% le schimbă o dată pe an. Aceasta arată o tendință de neglijență în gestionarea parolelor, ceea ce poate spori riscul de compromitere a conturilor. Un procent ridicat de utilizatori își schimbă rar parolele, ceea ce indică o practică riscantă. Este necesară o educare suplimentară despre importanța actualizării regulate a parolelor pentru a preveni accesul neautorizat la conturi.

4. Măsuri de protecție esențiale:

   50% consideră parolele puternice ca măsură de siguranță esențială, 33.3% optează pentru antivirus, iar 16.7% menționează educația despre phishing. Aceasta sugerează o conștientizare variabilă a măsurilor de siguranță online. Utilizatorii consideră parolele puternice și programele antivirus ca fiind cele mai importante măsuri de protecție, dar educația despre phishing rămâne o necesitate pentru a îmbunătăți conștientizarea față de alte riscuri mai subtile.

5. Autentificare în doi pași:

   Toți respondenții (100%) folosesc autentificarea în doi pași, un semn pozitiv care indică adoptarea măsurilor de securitate suplimentare. Autentificarea în doi pași este utilizată pe scară largă de către respondenți, indicând o adoptare solidă a acestei măsuri de siguranță. Aceasta reduce semnificativ riscul accesului neautorizat, chiar dacă parolele sunt compromise.

6. Metode frecvente de atac online:

   50% consideră că cele mai comune metode de atac sunt site-urile web false, iar 50% menționează viruși și malware. Utilizatorii sunt conștienți de diferite riscuri cibernetice, în special cele legate de atacurile de phishing și programele malițioase. Conștientizarea utilizatorilor asupra riscurilor, cum ar fi site-urile web false și malware-ul, este bine dezvoltată. Educația poate continua prin accentuarea altor metode de atac, cum ar fi e-mailurile de phishing și ingineria socială.

7. Recunoașterea site-urilor nesigure:

   Toți respondenții (100%) consideră că știu să recunoască un site web nesigur, ceea ce indică un nivel de încredere în abilitățile lor de a naviga în siguranță. Încrederea ridicată în abilitatea de a identifica site-urile nesigure este un semn bun, dar este important de verificat dacă această încredere este justificată prin cunoștințe practice și nu doar prin percepția de a fi informat.

8. Experiență cu fraude online:

   83.3% nu au fost victime ale fraudei online, iar 16.7% au avut experiențe de acest tip. Aceasta sugerează că majoritatea utilizatorilor au evitat până acum astfel de probleme, dar un procent mic a fost afectat. Majoritatea nu au fost afectați de fraude online, dar pentru cei care au fost, se poate explora cauzele care i-au expus la aceste riscuri și modul în care aceștia ar putea evita incidentele viitoare.

9. Răspuns la contactul cu persoane străine online:

   83.3% au răspuns că i-ar ignora, iar 16.7% au spus că ar informa un adult. Majoritatea preferă să ignore astfel de contacte, ceea ce poate reduce riscul de interacțiuni riscante. Majoritatea preferă să ignore contactul din partea străinilor, ceea ce este o abordare sănătoasă. Cu toate acestea, recomandarea de a raporta incidentele poate fi accentuată pentru siguranță sporită.

10. Informații sensibile de evitat:

    50% au indicat adresa personală ca informație importantă de evitat, 33.3% au menționat numărul de telefon, iar 16.7% au spus că ar evita să împărtășească adresa, numărul de telefon și parola. Aceasta arată o înțelegere generală a informațiilor care nu ar trebui dezvăluite online. Utilizatorii au o înțelegere de bază a informațiilor sensibile, cu accent pe adresa și numărul de telefon, însă este recomandat să fie conștienți și de alte date ce nu ar trebui distribuite, precum datele bancare și parolele.

11. Experiențe neplăcute online:

    60% nu au avut experiențe neplăcute online, în timp ce 20% au avut și 20% au omis răspunsul. Majoritatea nu au avut întâlniri negative, dar există și cazuri izolate care arată existența unor astfel de experiențe. Majoritatea utilizatorilor nu au întâlnit incidente neplăcute, dar cazurile izolate subliniază necesitatea de a le oferi suport și resurse celor care s-au confruntat cu astfel de experiențe pentru a preveni recurența lor.