TESTUL TOMA

-        90 de întrebări

-        45 minute

-        44 de întrebări

-        Fiecare desen reprezintă un grup de dominouri

-        Nr de puncte de pe fiecare jumătate de domino poate varia de la 0-6

-        Trebuie căutată valoarea dominoului care lipsește și trecută pe foaia de răspunsuri cifrele corespunzătoare acestui domino.

• Este un test de inteligență factorială, bazat pe teoria factorială a lui Spearman, care își propune să măsoare inteligența generală sau factorul G, deși prezintă ușoare încărcări asupra factorilor numerici și spațiali. Este un test grafic, non-verbal, conceput pentru a evalua capacitatea subiectului de a conceptualiza și de a aplica raționamentul sistematic la probleme noi.

• În ce constă testul, câţi itemi are şi cât durează aplicarea lui: completarea valorii (două cifre sub formă de fracţie) a dominoului lipsă din fiecare grup de 48 de dominouri, dintre care 4 exemple (A,B,C,D) sunt completate ca exerciţiu împreună cu examinatorul, iar restul de 44 constituie itemii testului propriu-zis, pentru a căror rezolvare se acordă subiecţilor 25 de minute, în versiunea standard de aplicare în limită de timp.

-        44 întrebări

-        Fiecare desen reprezintă un grup de dominouri

-        Nr de puncte de pe fiecare jumătate de domino poate varia de la 0-6

-        Trebuie căutată valoarea dominoului care lipsește și trecută pe foaia de răspunsuri cifrele corespunzătoare acestui domino

-        Se datorează psihologului elvețian- R. Meili, care a combinat diferite probe folosite de alți autori, astfel încât să răspundă următoarelor scopuri: să dea o măsură generală a gradului de inteligență, punând probleme care să depindă cât mai puțin de limbaj și de cunoștințe speciale; să dea indicații asupra caracterului calitativ al inteligenței unui individ, făcând să iasă în evidență latura sa abstractă, concretă analitică sau inventivă

-        Pt aplicarea probei, explicațiile vor fi date conform instrucțiunilor. Materialul trebuie să fie în bună stare. Pt executarea probelor se va folosi numai creionul. Semnalul pt începerea probei se va da doar în momentul în care examinatorul are certitudinea că toți candidații au înțeles bine ceea ce au de făcut

-        Vârsta: se aplică copiilor începând cu vârsta de 9-14 ani și adulților, colectiv sau individual

-        Tehnica examenului: testul este compus din 6 subteste distincte, înainte de începerea unui subtest, se dau explicațiile respective și se fac exercițiile preliminare. Pt a se evita oboseala candidaților, în special a copiilor, se va aplica în 2 reprize. În prima se vor aplica subtestele: imagini, analogii, lacune. Iar în a doua se vor aplica restul subtestelor.

-        Subteste: imagini, analogii, lacune, cifre, fraze, desene

-        SUBTESTUL IMAGINI: se prezintă 4 imagini cu aceleași personaje și decor, iar subiectul trebuie să le așeze în ordinea logică a succesiunii lor. Acest gen de probe testează capacitatea subiectului de a-și reprezenta logic succesiunea unor situații și relația cauză-efect. Durata de aplicare este de 5 minute (20 itemi). Se acordă câte un punct pentru fiecare imagine pusă corect la locul ei.

-        SUBTESTUL ANALOGII – durata de aplicare este de 5 minute. Acest gen de probă constă în: oferirea unor figuri, iar în cazul celei de-a III-a figuri, desemnată sub prima, ne întreabă care figură se desenează în locul liber. Obiectiv: capacitatea de a stabili analogii între obiecte sau fenomene.

-        SUBTESTUL LACUNE – se prezintă câte o imagine din care lipsește un element (ex: umbrela – într-o imagine cu un individ în ploaie). Obiectiv: măsoară cunoașterea realității înconjurătoare, spiritul de observație, organizarea perceptivă. Se aplică 5 minute și se acordă un punct pentru fiecare obiect identificat corect.

-        SUBTESTUL CIFRE – se prezintă subiectului un șir de numere și el trebuie să completeze fiecare șir cu încă 2 numere, găsind regula de compunere a fiecărui șir. Se acordă 5 minute. Obiectiv:  măsoară raționamentul inductiv – capacitatea de a trece în baza unor elemente concrete la formularea unor legi ale grupului de elemente.

-        SUBTESTUL FRAZE – se dau subiectului niște serii de câte trei cuvinte și la fiecare serie subiectul trebuie să realizeze timp de 3 minute cât mai multe fraze sau propoziții cu acele cuvinte. De ex. : băiat, minge, râu – toate cuvintele intră în frază. Se notează astfel: a. se acordă 1 punct pentru fiecare propoziție care conține cele 3 cuvinte dar este absurdă/ilogică; b. se acordă 2 puncte pentru fiecare frază cu sens dar banală, obișnuită (« băiatul se joacă cu mingea la râu »); c. se acordă 3 puncte pentru o frază oarecum simplă, banală dar ceva mai bogată decât cea de dinainte (« băiatul se duce vesel cu mingea la râu ca să se întâlnească cu prietenii lui »); d. se acordă 4 puncte pentru o frază originală, în care cuvintele sunt folosite cu sens figurat (« când se juca cu mingea, băiatul părea că se joacă într-un râu de bucurie »); e. Cvasirepetarea unei idei anterioare se scorează cu 1 punct mai puțin decât ea. Apoi se face suma punctelor și se raportează la etalon. Obiectiv: măsoară creativitatea verbală, capacitatea de a manipula categoriile semantice (sensurile cuvintelor).

-        SUBTESTUL DESENE– se dau subiectului niște serii de figuri care trebuie asamblate, combinate. La fiecare serie are 2 minute. Se prezintă cele trei figuri și subiectul trebuie să găsească cât mai multe combinații într-un timp limitat – fără să adauge sau să schimbe nimic. Se punctează astfel: a. 0 puncte pentru combinațiile incomplete sau care conțin mai multe elemente, mai multe figuri; b. se acordă 1 punct pentru simpla aliniere a elementelor; c. se acordă 2 puncte pentru desenul care nu implică numai alinierea figurilor; d. se acordă 3 puncte pentru desenele simetrice dar care au o axă de simetrie oblică/orizontală; e. se acordă 4 puncte pentru desene simetrice cu axă verticală sau pentru desenul care reprezintă în mod clar un obiect din realitate. Un desen care se repetă într-o poziție diferită se notează cu jumătate din punctajul figurii originale. Dacă se repetă încă o dată, se acordă un sfert din punctajul original. Obiectiv: măsoară imaginația (la nivel grafic), creativitatea grafică, mobilitatea reprezentărilor.

Forme de inteligență dezvoltate

(obținute pe baza aplicării subsestelor TAI)

1. INTELIGENŢA ANALITICĂ: dacă subiectul obține scoruri mari la subtestul „CIFRE” + „IMAGINI”; se referă la capacitatea de a analiza situațiile pentru a surprinde legea sau regula de funcționare.

2. INTELIGENŢA CONCRETĂ: dacă se obțin scoruri mari la subtestele „IMAGINI” + „FRAZE” => inteligența este orientată spre lucruri concrete, spirit de observație sau spirit practic.

3. INELIGENŢA INVENTIVĂ: dacă se obțin scoruri mari la subtestele „DESENE” + „FRAZE” => gândire creativă, productivitate și originalitate în gândire.

4. INTELIGENŢA ABSTRACTĂ: dacă se obțin scoruri mari la subtestele „DESENE” + „CIFRE” => capacitatea de a opera cu conținuturi abstracte.

-        Există mai multe tipuri de matrici:

Matrici Progresive Standard – MPS

Matrici Progresive Color – MPC

 Matrici Progresive Avansate – MPA

-        La baza construirii Matricilor progresive Raven şi a Scalelor de Vocabular stă concepţia lui Spearman despre inteligenţă şi factorul g.

-        Examinarea prin matrici progresive Raven a luat naștere înainte de 1936. Testul cuprinde 60 de probe, împărțit în 5 serii de câte 12 probe.

-        MPS (1938; 1956) 6 ani-adulţi; conţine 60 itemi (5 serii: A, B, C, D, E x 12 itemi). MPS se dorea a fi o probă potrivită pentru compararea oamenilor, sau sesizarea diferenţelor individuale cu privire la capacitatea de observare şi claritatea gândirii. Discutând despre testul său, J.C. Raven precizează că acesta nu măsoară pur şi simplu o performanţă intelectuală, ci o capacitate generalã de organizare a ‘Gestalt-ului’ şi de integrare a relaţiilor.

-        MPC (1947; 1956) copii, retard, vârstnici; conţine 36 itemi, 3 serii: A, Ab, B x 12 itemi)

-         MPA (1943; 1962) adulţi intelect > medie; 2 seturi: Set I- 12 itemi; Set II- 36 itemi

-        Matricile testului au formă dreptunghiulară care cuprinde diferite figuri și grupuri de figuri, alcătuite în așa fel încât formează o unitate logică.

-        Este vorba despre desene lacunare, o parte lipsind, persoana examinată trebuind să o completeze printr-o judecată analitică prin intermediul unei imagini, desenată sub matrice și numerotată (1-6 sau 1-8), astfel ca matricea completată să formeze o unitate inteligibilă, grafică, corectă. Numai cu o singură imagine se poate obține o completare corectă.

-        Fiecare serie începe cu o probă ușoară, devenind treptat mai dificilă.

CARACTERIZAREA SERIILOR TESTULUI RAVEN

Seria A – stabilirea de relaţii în structura matricii.

• Seria B – analogii între perechile de figuri ale matricii.

• Seria C – schimbări progresive în figurile matricii.

• Seria D – permutări, regrupări de figuri în interiorul matricii.

• Seria E – descompuneri în elemente ale figurilor matricii.

-        SERIA A: principiul corelațiilor în structura matricilor. Probele se bazează pe completarea părților lacunare ale matricilor.

-        SERIA B: analogia între perechile figurilor. Probele se bazează pe principiul analogiei între 2 figuri (completarea relațiilor). Sarcina subiectului este de a concepe simetria între figuri.

-        SERIA C: principiul schimbărilor progresive în figurile matricilor. Probele acestei serii se bazează pe schimbările din ce în ce mai grele ale figurilor din matrice (îmbogățirea figurilor pe plan orizontal și vertical și totalizarea acestor elemente noi în figura care lipsește).

-        SERIA D: principiul regrupării figurilor. Probele sunt repartizate după principiul restructurării figurilor în matrice pe plan orizontal și vertical.

-        SERIA E: principiul descompunerii figurilor în elemente. Probele se bazează pe analiza și sinteza figurilor din elemente parțiale. Se cere numărarea elementelor figurilor. Partea lacunară a structurii se caută cu ajutorul operațiilor algebrice cu ceilalți membrii ai structurii.

-        Bontilă o numește „memorie auditivă a cuvintelor”, iar Nestor- „memorie imediată a cuvintelor”

-        Obiective: memorarea auditivă verbală a unei serii de cuvinte izolate, reproducere verbal-grafică (în scris) a cuvintelor memorate

-        Construcție: 30 de cuvinte uzuale, des întâlnite în limbajul cotidian

-        Nestor: 2 serii paralele de testare, A și B, care cuprind fiecare câte 5 cuvinte din următoarele categorii: animale, plante, obiecte de școală, denumiri de oameni, elemente de geografie, alimente. Nu se comunică subiectului aceste categorii

-        Bontilă are cuvinte f diverse, aleatorii grupate și doar accidental grupabile în categorii.

-        Tehnică: nu se indică numărul de cuvinte din listă sau categoriile, chiar dacă se solicită acest lucru. Lista de cuvinte se citește clar și răspicat, în aproximativ 60 de secunde.

-        Sarcină: memorarea listei cu cuvinte auzite și reproducerea în scris a cuvintelor memorate, indiferent de ordinea lor de prezentare din listă

-        Corectare: se acordă 1 punct pentru fiecare cuvânt reprodus.