<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>ANALIZATORII  by Vrinceanu Anisoara</title>
      <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo</link>
      <description>BIOLOGIE-CLS A VII-SC DIMITRIE LUCHIAN PISCU</description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2020-11-08 18:37:56 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2024-12-05 17:55:53 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url></url>
      </image>
      <item>
         <title></title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1910265440</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://sites.google.com/view/profudebio/anatomie-%C8%99i-fiziologie-uman%C4%83/analizatorii?authuser=0" />
         <pubDate>2021-11-24 09:51:57 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1910265440</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Pielea - structură</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925784070</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>STRATURILE PIELII:</strong><br>1. EPIDERMUL ( țesut epitelial)<br>- strat cornos, se exfoliază periodic<br>-strat regenerator, crește permanent, conține și celule cu pigment<br>2. DERMUL ( țesut conjunctiv)<br>- țesut conjunctiv-elastic bogat în fibre de colagen și elastină<br>- conține receptori tactili termici și dureroși<br>- vase de sânge, nervi<br>- glande sudoripare<br>- glande sebacee<br>- rădăcina firelor de păr&nbsp;<br>- fibre musculare<br>3.HIPODERMUL&nbsp;<br>- bogat în celule adipoase </div>]]></description>
         <enclosure url="https://www.scritub.com/files/medicina/3542_poze/image002.jpg" />
         <pubDate>2021-12-02 18:04:12 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925784070</guid>
      </item>
      <item>
         <title>CURIOZITĂȚI DESPRE PIELE</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925785844</link>
         <description><![CDATA[<div>Biologii și medicii au studiat mult timp <strong>pielea umană</strong> și aproape că nu au mai rămas secrete. Și totuși, mulți oameni încă neglijează îngrijirea, chiar dacă nu este atât de dificil.</div><div>Industria cosmetică globală se bazează pe aceasta - cu cât oamenii sunt mai puțini atenți la corpul lor, cu atât sunt mai multe șanse ca în viitor să devină noi clienți care cheltuiesc o mulțime de bani pentru proceduri cosmetice și diverse produse de îngrijire, care, de altfel, nu întotdeauna dau rezultate...</div><div><br></div><div>Aici am selectat cele mai interesante curiozități despre <strong>pielea umană</strong>.</div><div><br></div><div>1. Datorită stratului de grăsime subcutanat, pielea noastră este nu numai cel mai mare, ci și cel mai greu organ din corpul uman. Fără acest strat, pielea ar cântări doar trei kilograme, iar odată cu aceasta - ajunge până la 20 kg.</div><div>2. <strong>Pielea umană</strong> este formată din trei straturi - epiderma (stratul exterior), derma (stratul interior) și țesutul adipos. Epiderma&nbsp; ne protejează de daune mecanice, precum zgârieturile.</div><div>3. Fibrele de colagen reprezintă aproximativ 70% din derma. Dar odată cu înaintarea în vârstă, colagenul din dermă devine din ce în ce mai puțin, în medie pierdem aproximativ 1% pe an.</div><div>4. Un produs de îngrijire a pielii poate intra în sânge după 26 de secunde. Este absorbit în foarte repede.</div><div>5. Reînnoirea completă a celulelor pielii la un adult are loc în 26 - 30 de zile, în timp ce la nou-născuți este reînnoită în doar trei zile.</div><div>6. Cea mai subțire piele este pe pleoape, unde grosimea ei este măsurată în sutimi de milimetru. Și cel mai gros - pe picioare, la unii oameni, atinge grosimea de aproape 0,5 cm.</div><div><br></div><div>7. Într-o zi fierbinte, puteți pierde până la 13 litri de lichid în transpirație. În astfel de condiții, trebuie să beți mult, deoarece deshidratarea poate fi dăunătoare și chiar periculoasă pentru organism.</div><div>8. Pielea pentru întreaga viață a unei persoane este reînnoită de aproximativ o mie de ori.</div><div>9. Când ne spălăm, de fiecare dată eliminăm sebumul de pe suprafața pielii - un film protector. Desigur trebuie să vă spălați fața, dar nu la fiecare jumătate de oră sau oră.</div><div>10. Pistruii de pe piele indică faptul că organismul are un nivel redus de melanină și că este extrem de vulnerabil la lumina ultravioletă. Interesant este că odată cu vârsta, pistruii la mulți oameni dispar.</div><div>11. Pielea are o culoare diferită la naștere. Chiar și persoanele cu pielea închisă la culoare se nasc mai albi decât adulții și se întunecă în primele câteva zile după naștere, când circulația sângelui transportă pigmenți prin piele.</div><div>12. Cea mai mare parte a prafului, present în fiecare casă, constă tocmai din particule moarte ale pielii umane.</div><div><br></div><div>13. Pe zi, glandele sebacee secretă până la 20 de grame de sebum, care se amestecă cu transpirația și creează astfel un film protector.</div><div>14. Aproximativ 70% din masa pielii sănătoase în stare normală este apă. Prin urmare, diverse creme hidratante sunt atât de populare.</div><div>15. Un somn normal vă ajută pielea să rămână tânără mai mult timp. Interesant este că rolul major în acest sens, îl are un hormon, numit melatonină.</div><div>16. În urma mai multor cercetări recente, unul dintre motivele apariției acneei la adulți este dieta nesănătoasă, în special consumul de lapte. De fapt, oamenii de știință au avertizat demult: laptele este un produs special care începe și susține procesele de creștere la oameni și animale. Nu este nevoie de creștere și există un consum de lapte - obțineți un proces inflamator.</div><div>17. Aproximativ 1 din 20.000 de oameni sunt albinoșii. Astfel de oameni au puțină sau deloc melanină în piele și în păr. Pielea și părul albinos sunt orbitor de albe, iar ochii lor sunt roșii. Interesant este că albinoșii se găsesc cel mai adesea în rândul popoarelor cu pielea foarte închisă la culoare. Cel mai mare număr de albinoși pe cap de locuitor este în Tanzania, unde concentrația de albinoși este de 1: 1.400.</div><div>În același timp, Tanzania și Zimbabwe sunt considerate cele mai periculoase țări pentru albinoși. În aceste țări, se crede că consumul de carne de&nbsp; albinos vindecă boala și aduce noroc. Zeci de mii de dolari sunt plătiți pentru aceasta. Prin urmare, bebelușii albinoși sunt duși imediat la internate speciale - pentru că aceștia pot fi vânduți sau mâncați de propriile rude.</div><div>18. Oamenii cu mai multe alunițe trăiesc mai mult și par mai tineri decât cei cu alunițe mai puține.</div><div>19. Fumatul afectează în mod negativ starea pielii, privând-o de oxigen și substanțe nutritive, încetinind fluxul sanguin și contribuind, de asemenea, la apariția ridurilor.</div><div><br></div><div>20. Aproape fiecare persoană are cel puțin o aluniță.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://nuveicrede.ro/curiozitati-despre-pielea-umana/" />
         <pubDate>2021-12-02 18:05:08 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925785844</guid>
      </item>
      <item>
         <title>AMPRENTELE</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925797892</link>
         <description><![CDATA[<div>LA CE SERVESC AMPRENTELE?<br><br>Unul dintre scopuri ar putea fi explicat prin faptul că amprentele ne îmbunătăţesc simţul tactil. Fiecare deget şi amprenta digitală specifică are semnificaţia lui generală, însă dintre toate amprentele degetelor, cea a degetului mare este şi cea mai importantă. Modalitatea în care amprentele sunt concepute presupune dispunerea unor riduri foarte fine în stratul de piele principal din vârful degetelor. Amprentele prezintă trei tipuri de trăsături diferite: arcuite, circulare şi spiralate. Tiparul amprentelor este codat sub suprafaţa pielii, iar forma acestuia nu poate fi distrusă de leziuni superficiale ale pielii.<br><br></div><div>Amprentele unei persoane se formează încă din faza embreionară, respectiv până în cea de 17-a săptămână de sarcină amprentele fetusului sunt deja formate definitiv. Unicitatea amprentelor a fost recunoscută în urmă cu două milenii şi este cercetată de mai bine de două sute de ani. Un nou tip de computer teoretic poate însă descrie cum par să se creeze modelele, începând cu cea de-a zecea săptămână de gestaţie, când un fetus are dimensiunea de aproximativ 88 de milimetri lungime.<br><br></div><div>Într-un studiu recent, cercetătorii au verificat ipoteza că amprentele stimulează simţul tactic prin mai multe experimente efectuate cu ajutorul unor degete artificiale cu senzori. Astfel, ei au comparat nivelul de intensitate al stimulilor şi au descoperit că, atunci când ating o suprafaţă tare, degetele “normale” produc vibraţii de aproape o sută de ori mai puternice decât degetele confecţionate din gumă sau din materiale mai moi.<br><br></div><div>Specialiştii de la Şcoală Normală Superioară din Paris au explicat că aceste vibraţii crescute ne asigura capacitatea de a “simţi” anumite tipuri de materiale, mai exact le putem diferenţia cu ochii închişi pe categorii – de exemplu haine confecţionate din lână sau nylon ori putem să ştim ce fel de produse şi obiecte atingem cu ajutorul nervilor din epidermă.<br><br></div><div>Conform specialiştilor, aceste teste demonstrează că nu doar sistemul nervos (“software”) joacă un rol important în observarea mediului înconjurător prin simţul tactil, dar în special caracteristicile fizice individuale (“hardware”) asigura acurateţea informaţiilor obţinute prin simţuri, iar amprentele sunt o componentă indispensabilă a sistemului de “detectare” a realităţii prin atingere. Deocamdată, cercetările nu explică unicitatea amprentelor sau de ce acestea sunt dispuse în vârtejuri eliptice. Specialiştii sugerează totuşi că aşa-zisele bucle se formează întotdeauna în urma presării cutelor pe o suprafaţă perpendiculară, indiferent de orientarea amprentelor sau de poziţionarea persoanei respective.<br><br></div><div>Desigur, putem considera că un rol mai special, tot mai vehiculat ca măsură de securitate, este includerea amprentării în setul de parametri de identificare biometrica – amprenta digitală fiabilă, iris-ul ochiului, lobul urechii, ADN-ul etc.<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://www.lovendal.ro/wp52/amprentele-si-secretele-lor/" />
         <pubDate>2021-12-02 18:11:07 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925797892</guid>
      </item>
      <item>
         <title>FUNCȚIILE PIELII</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925805064</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://lectiigimnaziubiologiechimie.files.wordpress.com/2020/12/724.-pielea.ppsx" />
         <pubDate>2021-12-02 18:14:30 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925805064</guid>
      </item>
      <item>
         <title>APLICAȚIE 1</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925811603</link>
         <description><![CDATA[<div>https://wordwall.net/resource/7670133</div>]]></description>
         <enclosure url="https://wordwall.net/resource/7670133" />
         <pubDate>2021-12-02 18:17:38 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925811603</guid>
      </item>
      <item>
         <title>APLICATIE 2</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925813328</link>
         <description><![CDATA[<div>https://learningapps.org/15255990</div>]]></description>
         <enclosure url="https://learningapps.org/15255990" />
         <pubDate>2021-12-02 18:18:31 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925813328</guid>
      </item>
      <item>
         <title>APLICATIE 3</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925833920</link>
         <description><![CDATA[<div>https://wordwall.net/resource/14878279</div>]]></description>
         <enclosure url="https://wordwall.net/resource/14878279" />
         <pubDate>2021-12-02 18:28:40 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925833920</guid>
      </item>
      <item>
         <title>IGIENA PIELII</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925838727</link>
         <description><![CDATA[<div>https://www.romedic.ro/ingrijirea-si-intretinerea-pielii/ingrijirea-fetei</div>]]></description>
         <enclosure url="https://www.romedic.ro/ingrijirea-si-intretinerea-pielii/ingrijirea-fetei" />
         <pubDate>2021-12-02 18:31:06 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925838727</guid>
      </item>
      <item>
         <title>BOLI DE PIELE</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925842856</link>
         <description><![CDATA[<div>https://sanatate.acasa.ro/boli-7/4-boli-ciudate-de-piele-de-care-nu-ai-auzit-niciodata-efectele-lor-sunt-dezastruoase-186364.html<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://sanatate.acasa.ro/boli-7/4-boli-ciudate-de-piele-de-care-nu-ai-auzit-niciodata-efectele-lor-sunt-dezastruoase-186364.html" />
         <pubDate>2021-12-02 18:33:17 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1925842856</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Un material complet despre piele</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1929833121</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/795475267/fd554a47dc1d49145f4532ca9235f52a/724__pielea.ppsx" />
         <pubDate>2021-12-05 19:21:14 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1929833121</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1938019171</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://edu.glogster.com/glog/ochiul/1gpjrv5lp3p?=glogpedia-source" />
         <pubDate>2021-12-09 12:20:05 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1938019171</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1938024017</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/795475267/bc2c43bf9f4d63b476b60b47883140bf/Ochiul_uman.ppt" />
         <pubDate>2021-12-09 12:22:33 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1938024017</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1938024695</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/795475267/e692e69984763ca105c57c40c1607c2d/Ochiul_InstrumentOptic.pdf" />
         <pubDate>2021-12-09 12:22:58 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1938024695</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Structura globului ocular</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1943145777</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://www.youtube.com/watch?v=lJWBcVPaoZ8" />
         <pubDate>2021-12-12 20:00:17 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1943145777</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1943149623</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://elearning.masterprof.ro/lectiile/biologie/lectie_02/Picture4.jpg" />
         <pubDate>2021-12-12 20:03:58 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1943149623</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Iluziile optice</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1943151305</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://tse3.mm.bing.net/th?id=OIP.EnzeOVpmqV9jYXsnZEAeMgHaJ4&amp;pid=Api" />
         <pubDate>2021-12-12 20:05:38 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1943151305</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Vederea de aproape-vederea la distanță</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1943153247</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://www.qreferat.com/files/medicina/6313_poze/image004.gif" />
         <pubDate>2021-12-12 20:07:36 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1943153247</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Disectia globului ocular https://www.youtube.com/watch?v=qa95MrU4kjk   </title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1944231536</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://www.youtube.com/watch?v=qa95MrU4kjk" />
         <pubDate>2021-12-13 11:31:17 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1944231536</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Structura urechii</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971011133</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://www.youtube.com/watch?v=qgdqp-oPb1Q&amp;t=11s" />
         <pubDate>2022-01-02 18:09:21 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971011133</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Cum funcționează auzul ?</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971014363</link>
         <description><![CDATA[<div><br></div><div><br>Fiecare parte a urechii noastre joacă un rol esenţial în transmiterea sunetului.<br><br></div><ul><li>Urechea exterioară — partea pe care o puteţi vedea (pavilion) şi canalul auditiv extern.</li><li>Urechea medie — timpanul urechii şi trei oase conectate (oscioare), care sunt adesea numite ciocan, nicovală şi scăriță.</li><li>Urechea interioară — cohleea, în formă de cochilie şi nervul auditiv, precum şi canalele semicirculare care ajută la păstrarea echilibrului.</li></ul><div><br>Auzul nostru natural este dependent de funcționarea în tandem a acestor părți. Dacă aveți o problemă oriunde în acest proces, este posibil să vă confruntați cu o pierdere a auzului.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://www.medel.com/ro/about-hearing/how-hearing-works" />
         <pubDate>2022-01-02 18:12:58 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971014363</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Auzul, comunicarea și funcția cerebrală</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971020090</link>
         <description><![CDATA[<div>Corpul uman este o reţea de perechi: doi ochi, urechi, nări, braţe, mâini și picioare. Creierul utilizează aceste perechi pentru a coordona și maximiza funcționarea corpului.<br><br></div><div><br>În mod similar, urechile noastre funcționează ca un duet. Avem două urechi pentru a ne oferi capacitatea de a localiza sunetul, de a distribui volumul pentru a tolera sunetele puternice şi de a ne bucura de o calitate mai bună a sunetului (precum auzul în stereo).<br><br></div><div><br>Capacitatea de a auzi cu ambele urechi ne ajută să<br>&nbsp;înțelegem vorbirea și să ne dăm seama de unde provin sunetele.<br><br>Auzul este primul pas în dezvoltarea aptitudinilor de comunicare. Este modul în care copiii învaţă să recunoască un părinte — bebeluşii încep să observe sunetele din uter. Auzul este, de asemenea, o parte cheie a învățării vorbirii, deoarece copiii învață prin mimarea sunetelor.<br><br></div><div><br>Deși auzul nu este singurul mod în care comunicăm, pierderea auzului influențează modul în care vorbim și interacționăm.<br><br></div><div><br>Persoanele vârstnice cu pierderea auzului au o probabilitate mai mare de a dezvolta alte probleme — cum ar fi incapacitatea de a gândi clar sau reține — comparativ cu persoanele cu auz normal. Auzul cu ambele urechi ne ajută să înțelegem și să ne dăm seama de unde provin sunetele.<sup>2</sup></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-01-02 18:19:27 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971020090</guid>
      </item>
      <item>
         <title>https://www.medel.com/ro/about-hearing/audiogram</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971023389</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://www.medel.com/ro/about-hearing/audiogram" />
         <pubDate>2022-01-02 18:23:26 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971023389</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971026002</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://www.youtube.com/watch?v=qgdqp-oPb1Q&amp;t=11s" />
         <pubDate>2022-01-02 18:26:32 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971026002</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Ce frecvențe poate recepționa omul. Diferențe față de alte animale</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971028170</link>
         <description><![CDATA[<div><strong><br></strong>Frecvența este o caracteristică foarte importantă a sunetului. Frecvența se referă la numărul de vibrații pe unitate de timp (pe secundă).<br><br><strong>Frecvențele</strong> sunt clasificate în:<br>:: <strong>infrasunete</strong>:&nbsp; între 0 Hz și 20 Hz<br>:: <strong>sunete auzibile (de om)</strong>: între 20 Hz și 20 KHz<br>:: <strong>ultrasunete</strong>: între 20 KHz și 1 GHz<br>:: <strong>hipersunete</strong>: între 1 GHz și 10 GHz.<br><br>Omul aude, așadar, sunete cu frecvențe între 20 Hz și 20 KHz. Aceste frecvențe corespund unei lungi de undă între 17 m și 1,7 cm.<br><br>De ce se întâmplă astfel? De ce auzim doar în acest interval de frecvențe? Este vorba despre modul în care urechea umană a evoluat. Ca și în cazul vederii („vedem” doar o mică parte din frecvențele luminii, zonă denumită „spectrul vizibil”), omul recepționează / interpretează doar o mică parte în banda de frecvențe posibile ale mediului de transmisie a sunetului, aerul.<br><br><strong>Alte animale pot „auzi” vibrații ale aerului (sunete) cu frecvențe mai mari:</strong><br>:: <strong>câinii</strong> pot auzi până la <strong>50 KHz</strong><br>:: <strong>pisicile</strong> pot auzi sunete cu frecvențe de până la <strong>60 KHz</strong><br>:: <strong>liliecii</strong> pot auzi sunete cu frecvențe de până la <strong>120 KHz</strong><br>:: <strong>delfinii</strong> pot auzi sunete cu frecvențe de până la <strong>160 KHz</strong>, așadar, de 6 ori mai mari decât frecvența maximă pe care o poate interpreta urechea / creierul uman.<br><br>Când am spus că omul poate auzi sunete cu frecvențe de până la 20 KHz - am fost destul de generoși. Nu se aplică în toate cazurile. Vârsta este un puternic indicator al plajei de valori reale. Capacitatea de a recepționa sunete înalte se reduce odată cu vârsta. O persoană de vârstă mijlocie abia dacă mai aude sunete cu frecvența de 15 KHz.<br><strong><em>Ce inseamna nivelul de decibeli al electrocasnicelor</em></strong>?<strong>Va cumparati aparate electrocasnice si le luati uitandu-va la o serie de calitati tehnice, la lucrurile care tin de functionarea lor efectiva. Mai rar va uitati, insa, la nivelul decibelilor pe care ii scoate acel aparat cand functioneaza. De la roboti de bucatarie, la masini de spalat, suntem inconjurati de aparate care fac zgomot. Asadar, care e nivelul de confort acustic intr-o locuinta?<br></strong>&nbsp; Decibelul (db) este o unitate de masura logaritmica a intensitatii zgomotului (logaritmic insemnand ca intre 1 si 2 decibeli e o intensitate de zgomot mai mare decat intre 0 si 1 decibeli, cresterea continuand progresiv). Urechea umana percepe sunete cu o intensitate intre 0 si 120 decibeli. In timp ce nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, nivelurile mai ridicate de atat sunt percepute ca obositoare, stresante, mai ales daca dureaza mai mult timp. De regula, daca durata acestui zgomot e scurta poate fi tolerata ca trecatoare. Limita sunetului considerata acceptabila de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii este de 80 decibeli si in general ea se refera la poluarea fonica din orase (zgomototul strazii), care este din pacate aproape constant pe intreaga durata a zilei. In natura zgomotele sunt foarte reduse din punct de vedere al intensitatii, rarele zgomote puternice fiind doar de moment, provocate de accidente sau de ceva violent. Nu este de mirare ca efectul asupra urechii umane se propaga si asupra psihicului sau a starii fiziologice, pentru ca omul nu este facut sa suporte fara consecinte poluarea fonica.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-01-02 18:29:11 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971028170</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Organul echilibrului, aparatul vestibular </title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971031422</link>
         <description><![CDATA[<div>este localizat in urechea interna. Urechea interna este un sistem complex de cavitati (labirintul osos) inconjurat de substanta osoasa masiva din partea stancii temporale a osului tamplei. In interiorul ei se afla un sistem asemanator labirintului osos, dar inca mai complicat, cu perete membranos (labirintul membranos). Partile labirintului osos sunt: cavitatea centrala, vestibulul, cele 3 canale semicirculare si melcul (cochlea). Cocleea este organul auzului. Sacula si utricula localizate in vestibulul cu perete osos, precum si canalele semicirculare membranoase care pornesc din utricula sunt componentele organului echilibrului.<br>Organul echilibrului din urechea interna sesizeaza miscare si pozitia capului si trimite informatii in legatura cu aceasta sistemului nervos central.<br>Sarcina organului echilibrului<br>Informatiile sosite la organului echilibrului informeaza sistemul nervos central in legatura cu pozitia capului, accelerarea lineala si angulara. Informatiile necostientizate, sosite din organul echilibrului si din restul organelor (ochi, muschi, articulatii, suprafata pielii) asigura simtul echilibrului. Informatiile sosite din organele sezoriale si alte organe sunt adunate si prelucrate de creierul mic.<br>Functionarea simtului echilibrului<br>Lichidul din sacula si utricula excita cilii receptorilor din acestea. Cilii celulelor senzoriale din sacula si utricula sunt acoperiti de o masa gelatinoasa. Deasupra cililor, in masa gelatinoasa sunt fixate cristale de carbon de calciu. Excitarea este cauzata de modificarea presiunii, respectiv deplasarea cristalelor. Excitatia este data de forta de greutate, miscarea de accelerare si decelerare lineara.<br>Orificiu pe timpan: daca in urma unei leziuni sau afectiuni (modificarea presiunii cauzata de altitudine, adancime sau explozie, de otita medie) pe timpan se formeaza un orificiu, in urchea interna poate patrunde apa. Apa rece scade temperatura lichidului din organul echilibrului. Ca urmare a racirii echlibrului se deplaseaza si cauzeaza o excitatie falsa, trimitand o informatie falsa spre creier, astfel apare contra-deplasarea din reflex.<br>Rotirea<br>Ampulele canalelor semicirculare preiau informatile dinamice ale miscarii capului, deplasarii acestuia. Cele 3 perechi de canale semicirculare (din stanga si din dreapta) sesizeaza excitatiile rezultate din intoarcerea, miscarea verticala si orizontala a capului. Excitatiile formate pe cate o parte sunt analizate prin sistemele complexe ale creierului. Celulele senzoriale acoperite de cili ale ampulelor din canalele semicirculare sunt acoperite de o masa gelatinoasa. In canale se afla un lichid (endolimfa). In canalul corespunzator axului de rotatie, ca urmare a inertiei sale, lichidul se deplaseaza in directia opusa directiei de rotatie. Deplasanduse lichidul curbeaza cilii celulelor senzoriale, astfel rezultand excitatia. Excitatia provocata pe celula senzoriala corespunzatoare este prelucrata de creier. Analizarea excitatiilor statice si dinamice formate in organul echilibrului (farta de greutate, provocata de miscarea de rotire) si excitatiile formate in alte organe senzoriale de catre sistemul nervos central asigura miscarile coordonate ale corpului, tinuta corespunzatoare si simtul normal de echilibru.<br>Lichidul (endolimfa) din ampula se pozitioneaza diferit in functie de asezarea capului. Miscarea endolimfei deplaseaza stratul gelatinos si cilii. Excitatia care indica pozitia actuala a capului se transmite prin fibrele nervoase de la celulele senzoriale la creier.<br>Vertij: daca miscarea de rotatie se opreste brusc, apare vertijul, o ameteala cu senzatie de rotire. Dupa oprirea rotirii, lichidul cu canalele semicirculare circula mai departe datorita enertiei, provocand o excitatie. Dansatorii stiu bine ca aceasta ameteala inselatoare poate fi stopata prin rotirea n directia opusa a capului.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-01-02 18:32:53 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971031422</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Ce sunt dificultățile de echilibru?</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971033736</link>
         <description><![CDATA[<div><br><br><br></div><div>Problemele de echilibru reprezintă orice condiție care are ca urmare o pierdere a echilibrului fizic sau senzație de vertij/amețeală. Acesta poate fi cauzat de lucruri simple precum infecțiile urechiei sau hipotensiune, ori o problemă mai serioasă precum tumori sau circulație deficitară. Indiferent care este natura problemelor de echilibru, poate provoca probleme grave. O persoană cu probleme de echilibru poate simți că se înclină, că se rotește sau chiar o senzație de plutire, chiar și atunci când stă nemișcată. Anumite persoane cu probleme de echilibru experimentează vertij la mișcările capului, în special când coboară din pat sau se răsucesc. Este posibil să se împiedice din când în când, să se țină de pereți pentru a se echilibra sau să se simtă trași spre pământ. Severitatea problemelor de echilibru variază de la persoană la persoană, iar cauza acestor probleme poate să determine cât de grav va fi.<br><br></div><div><br>Cauze comune ale problemelor de echilibru<br><br></div><div>•<strong> Vertij pozițional sau vertijul paroxistic pozițional benign</strong>. O condiție inofensivă cauzată de vârstă sau o lovitură la cap. Vertijul este provocat când cristalele de carbonat de calciu se mișcă în canalul semicircular.<br><br></div><div>• <strong>Labirintita</strong>. Explicată mai sus.<br><br></div><div>• <strong>Neuronită vestibulară</strong>. Labirintită fără o pierdere de auz asociată.<br><br></div><div>• <strong>Sindromul Mal de Debarquement</strong>. A senzație rămasă în urma unei stări îndelungate de mișcare. Multe persoane experimentează aceste senzații după perioade prelungite pe apă. Este posibil să simțiți că sunteți încă pe mare. Există persoane care capătă această senzație chiar și după o sesiune mai îndelungată pe banda de alergare.<br><br></div><div>• <strong>Boala Meniere</strong>. Explicată mai sus.<br><br></div><div>• <strong>Fistula perilimfică</strong>. Se întâmplă când fluide din urechea internă se scurg în urechea medie. Acest lucru se poate întâmpla la naștere, după o rană la cap sau după o operație, din cauza unor infecții sau după o sesiune de scuba diving.<br><br></div><div><br><br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2022-01-02 18:35:34 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1971033736</guid>
      </item>
      <item>
         <title>https://www.dkfindout.com/uk/human-body/senses/taste/</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1975031082</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://www.dkfindout.com/uk/human-body/senses/taste/" />
         <pubDate>2022-01-04 19:53:35 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1975031082</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1975034120</link>
         <description><![CDATA[<div>https://www.dkfindout.com/uk/human-body/senses/nose-and-smell/</div>]]></description>
         <enclosure url="https://www.dkfindout.com/uk/human-body/senses/nose-and-smell/" />
         <pubDate>2022-01-04 19:55:24 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1975034120</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1975036962</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/795475267/8422ef79bbcac63e091bd7c73f7b8bf7/Alternative_Content_6_2__Taste_Buds_and_Taste_Receptor_Cells.pdf" />
         <pubDate>2022-01-04 19:57:06 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1975036962</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1975038023</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/795475267/838a4326c480c4b239b1c8c3799705fb/How_Do_We_Smell___How_The_Nose_Works___DK_Find_Out.pdf" />
         <pubDate>2022-01-04 19:57:46 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1975038023</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Mucoasa olfactivă</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1982584864</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/795475267/86218d85c2ed577cc98fd93b406e98dc/bulbul_olfactiv.jpg" />
         <pubDate>2022-01-09 19:17:28 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1982584864</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Detalii mucoasa olfactivă</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1982585494</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/795475267/d5035a24168059f28a8e968acc52fec8/image006.jpg" />
         <pubDate>2022-01-09 19:18:20 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1982585494</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Ariile corticale senzoriale</title>
         <author>anisoaravrinceanu</author>
         <link>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1982585797</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/795475267/1f44a93ef8d406d2252e1905b2786797/arii_corticale.png" />
         <pubDate>2022-01-09 19:18:46 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/anisoaravrinceanu/6hyw5xxe4655erbo/wish/1982585797</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
