Pe lângă multitudinea de simboluri ale Crăciunului (bradul, colindele, Floarea Poinsettia sau Floarea Crăciunului, cozonacul, lumânările, steaua, luminiţele din bradul de Crăciun, îngerii, magii, clopoţeii), întâlnim şi coroniţa de Arvent (Postul Crăciunului). Ideea coroniţei a început într-un orfelinat din Hamburg, în 1839, unde pastorul şi teologul evanghelic, Johann Hinrich Wichern, fiind asaltat de întrebarea copiilor pe care îi adăpostea “Câte zile mai sunt până la Crăciun?” a pus pe un cerc de lemn câte 19 lumânări mici şi 4 mari. Lumânările mici erau de culoare roşie şi se aprindeau în zilele lucrătoare , iar cele 4 lumânări mari erau de culoare albă şi urmau să fie aprinse în seara fiecărei duminici dinaintea Crăciunului, începând cu data de 1 Decembrie, urmând ca în Ajun să fie aprinse toate. În acest mod erau evitate întrebările, iar perioada până în Ajunul Crăciunului era mai frumoasă, deoarece fiecare copil ajungea să aprindă o lumânare. Ulterior cercul din lemn a fost împodobit de copii cu rămurele de brad, ghinde şi conuri de brad. Acest obicei a fost plăcut de oameni care şi-au creat propriile coroniţe doar că numărul de lumânări a fost redus la patru, după cele patru duminici incluse în perioada în care se sărbătoreşte Adventul (perioada cuprinsă intre 25 noiembrie şi 24 decembrie). Obiceiul a fost adoptat şi de către Biserica Romano-Catolică, iar lumânările sunt trei de culoare mov şi una roz sau roşie, movul reprezentând culoarea liturghiei, iar roşul fiind asociat cu bucuria naşterii. De menţionat că lumânarea roşie se aprinde în a treia duminica de Advent fiind numita Gaudete (bucurie). Coroniţa de Advent are o simbolistică deosebită. Forma circulară reprezintă infinitul, începutul fără sfârşit, reprezintă unitatea, indicând Soarele şi ciclul său anual, modul său continuu de a se reproduce, fără a se consuma vreodată. Verdele rămurelelor de brad ne indică simbolul vieţii şi al tinereţii, iar lumina creată de lumânări reprezintă victoria Luminii asupra Întunericului. Forma coroanei simbolizează Pământul, sau la fel ca şi inelul, fidelitatea, în cazul de faţă, fidelitatea lui Dumnezeu faţă de promisiunile sale. Este indicat ca lumânările să fie aprinse seara, pe întuneric pentru a ilustra mai bine afirmaţia de mai sus. Fiecare lumânare are semnificaţia sa religioasă. Conform tradiției, prima este lumânarea Profetului, a doua este lumânarea Betleemului, cea de-a treia este lumânarea Păstorilor, iar a patra este lumânarea Îngerilor. Dacă coroniţele tradiţionale păstrează culorile amintite, cele moderne sunt realizate cu lumânări de diverse culori şi ornamente.