Esență de rom (butirat de etil, obținut din acid butiric și alcool etilic)

Esență de ananas (butirat de amil, obținut din acid butiric și alcool amilic)

Esență de pere (acetat de amil, obținut din acid acetic și alcool amilic)

Esență de mere (valerianat de amil, obținut din acid valerianic și alcool amilic).

în cosmetică,

la fabricarea săpunurilor și detergenților,

în parfumerie,

în aromoterapie,

în cofetărie sau patiserie (esențele alimentare) etc.

Esenţele de cimbru, lavandă, pin şi eucalipt au acţiuni antiseptice mai ales în domeniul aparatului respirator, digestiv şi urinar.

Efecte stimulante exercită esenţele de busuioc, salvie, pin şi rozmarin.

Esenţele de busuioc, lavandă, maghiran, verbină, chiparos şi anason, exercită efecte antispasmodice (pentru dureri la nivelul sistemului digestiv, sinusurilor etc.).

Esenţa de rozmarin, favorizează producerea şi evacuarea bilei.

Uleiul esenţial de lămâie, de portocală sau de bergamotă este un antidepresiv excelent (eficient în caz de agitație și neliniște), un ulei foarte vesel, luminos, înviorător.

Uleiul esențial de trandafir este cunoscut mai ales pentru tonifierea și ameliorarea erupțiilor cutanate ale pielii. Ajută persoanele care suferă de insomnii, palpitații sau femeile care se luptă cu efectele secundare ale menopauzei.

Uleiul de iasomie poate fi util în reglarea sistemului reproductiv feminin, mai precis ca adjuvant în afecțiuni precum endometrioză, amenoree, dismenoree, infertilitate şi sindrom premenstrual. Este renumit pentru efectele benefice în timpul travaliului, împreună cu uleiurile de lavandă și salvie. Inhalarea sau difuzarea în cameră a vaporilor de iasomie este indicat și persoanelor anxioase, depresive, surmenate. Conține compuși chimici naturali care cresc nivelul de endorfine, dopamină şi serotonină din corp.

Gustul dulce este dat de molecule care au grupe hidroxil (-OH), ca : glucoza, fructoza, zaharoza, glicerina etc.

Gustul acru (acid) este dat de existența în cavitatea bucală a ionilor hidroniu (H₃O⁺), proveniți din ionizarea acizilor din alimente.

Gustul amar este dat de niște compuși organici heterociclici cu azot, numiți alcaloizi și conținuți în chinină, hamei, frunze de coca, cucută, opiul din mac, stricnină, nicotină etc. În cantități extrem de mici pot fi benefici pentru organism, însă mulți alcaloizi sunt otrăvitori.

Gustul piperat al piperului se datorează tot unui alcaloid numit piperină.

Gustul iute specific ardeiului iute, verde sau roșu, se datorează capsaicinei.

Gustul proaspăt și rece, atribuit mentei, se datorează mentolului.

Arome naturale: extracte din fructe, ierburi, rădăcini de plante;

Arome sintetice: obținute din materii prime de sinteză;

Arome identic naturale: care sunt fabricate din materii prime sintetice sau izolate din materii prime naturale.

Aromele naturale și artificiale, activează centrii plăcerii la nivel cerebral, putând da dependențe alimentare periculoase.

Consumatorii trebuie să se informeze atent asupra efectelor aromelor adăugate în alimentele procesate, astfel încât să își formeze obiceiuri alimentare sănătoase și să nu cadă în prada strategiilor de marketing.

Producătorii pot face anumite alimente să pară mai apetisante pentru a-și crește vânzările. Astfel, consumatorii ajung să prefere aceste produse procesate în defavoarea celor naturale, intrând într-un cerc vicios, care predispune la îngrășare și la apariția bolilor cronice pe fondul unei diete nesănătoase.