La punctul mort exterior (PME), pistonul se găsește la cealaltă extremitate în raport cu PMI și volumul acestuia este maxim.

Un ciclu motor are loc de-a lungul a două rotații ale arborelui cotit și cuprinde patru faze: admisia, compresia, arderea și destinderea și, în final, evacuarea.

1.Capacitatea calorica(C)

Este caldura necesara unui corp pentru a-si varia temperatura cu un grad

Formula: C=Q/delta T (Q=C*delta T)

Capacitatea calorica (in SI) se masoara in J/k

2.Caldura specifica(c)

Este caldura necesara unitatii de masa dintr-un corp pentru a-si varia temperatura cu un grad

Formula: c=Q/(m*delta T)

Caldura specifica (in SI) se masoara in J/(Kg*K)

3.Caldura molara(C)

Este caldura necesara cantitatii de substanta dintr-u corp pentru a-si modifica temperatura cu un grad

Formula: C=Q/(miu*delta T)

4.Puterea calorica

Este puterea degajata prin arderea unitatii de masa dintr-un combustibil

Formula:q=Q/m (Q=m*q)

Nikolaus August Otto a fost inventatorul german al primului motor cu ardere internă care ardea în mod eficient combustibilul direct într-o cameră cu piston. Deși au mai fost inventate și alte motoare cu ardere internă (de exemplu, de către Etienne Lenoir), acestea nu s-au bazat pe patru timpi separați. Conceptul de patru timpi este posibil să fi fost deja discutat la data invenției lui Otto, dar el a fost primul care l-a pus în practică.

1. Admisie în prima cursă spre exterior - cărbune, gaz și aer intră în camera pistonului.

2. Compresie adiabatică în prima cursă spre interior - pistonul comprimă amestecul.

3. Ardere și destindere adiabatică în a doua cursă spre exterior - amestecul combustibil se aprinde printr-o scânteie electrică și arde.

4. Evacuare în a doua cursă spre interior – degajă gazele de ardere din camera pistonului.

 este orice transformare a unui sistemtermodinamic închis (

ν=constant) în care presiunea este menţinutăconstantă.

Fenomenul invers, cel de trecere a unei substanțe din stare de vapori direct în starea solidă, poartă numele de desublimare. Fenomenul de desublimare este exotermic, adică are loc cu cedare de căldură.

Studiul proceselor de sublimare și desublimare reprezintă o componentă importantă a fizicii și are aplicații în diverse domenii. Aceste fenomene sunt utilizate în industrie, de exemplu, în procesele de evaporare și condensare, în producția de gheață uscată sau în dezumidificare.În chimie, sublimarea și desublimarea sunt utilizate în purificarea și separarea substanțelor chimice. Prin sublimare, se poate obține o substanță pură, eliminând impuritățile sau alte substanțe conținute în amestec.

(unde ɣ=Cp/Cv şi ε=V1/V2(raportul de compresie al motorului).

1) Coeficientul de proporţionalitate se numeşte

coeficient de dilatare izobară.

2) Coeficientul de dilatare izobară α are aceeaşi

valoare pentru toate gazele.

1. Temperatura de topire rămâne constantă, dacă presiunea ramâne constantă. La fel și pentru solidificare;

2. Temperatura de topire coincide cu cea de solidificare;

3. În timpul topirii (respectiv a solidificării) volumul substanței se modifica astfel: majoritatea substanțelor își măresc volumul la topire și și-l micsorează la solidificare; excepții: apa, fonta si bismutul se comportă invers.

   
   

Când o moleculă din apropierea suprafeței absoarbe suficientă energie pentru a depăși presiunea de vapori, ea va “scăpa” și va intra în aerul din jur ca un gaz. Când se produce evaporarea, energia îndepărtată din lichidul vaporizat va reduce temperatura lichidului rezultând răcirea prin evaporare.

unde Q este schimbul de energie sub formă de căldură, L este lucrul mecanic, iar U este energia internă.📏

Calorimetrul izoterm: funcționarea se bazează pe schimbarea stării de agregare a substanței calorimetrice;

Calorimetrul adiabatic: lichidul nu schimbă căldură cu mediul extern, lucru realizat printr-o izolare suplimentară a aparatului cu ajutorul unei cămăși exterioare prin care circulă lichid la aceeași temperatură cu cea din interior.