1. Participarea conștientă - se referă la înţelegerea profundă a sensului conţinutului de învăţământ. Această cerință se bazează pe faptul că a ști cu adevărat înseamnă a înțelege.

   A înţelege înseamnă:

   - realizarea de asociaţii între ideile noi şi cele vechi;

   - integrarea noilor cunoştinţe în structuri cognitiv – informaţionale;

   - interpretarea critică a ceea ce înveţi;

   - dezvoltarea capacităţii de argumentare;

   - dezvoltarea capacităţii de a aplica în practică;

   - dezvoltarea capacităţii de transfer;

   - găsirea de exemple, de alternative, de soluţii la problemele propuse.

   
   

2. Participarea activă - Pentru un elev, a participa activ la procesul didactic înseamnă a se implica conștient și pozitiv în activitățile de învățare, asumând atât rolul activ de participant la formare, cât și pe cel pasiv, specific celui care primește influența educațională.

Context:

Elevii învață despre HTML și CSS în cadrul orelor de TIC.

Activitate:

Profesorul le propune elevilor să creeze, individual sau în perechi, un mini-site de prezentare a unei pasiuni personale.

Participare activă și conștientă:

-elevii aleg tema site-ului în funcție de interesele lor, ceea ce le sporește motivația

-învață să folosească etichetele HTML și regulile CSS într-un context practic și semnificativ

-decid structura site-ului, aleg culorile, fonturile, imaginile etc.

-la final, prezintă site-ul în fața clasei și primesc feedback constructiv

Rezultate:

Elevii înțeleg scopul învățării limbajelor web și aplică cunoștințele într-un mod creativ și personalizat.

Elevii studiază algoritmi simpli în C++.

Activitate:

Profesorul le oferă un fragment de cod cu erori (logice și/sau de sintaxă). Elevii, în grupe mici, trebuie să:

-analizeze codul și să descopere erorile

-explice unde e problema și cum ar corecta-o

-ruleze versiunea corectă a programului și să vadă rezultatul

Participare activă și conștientă:

-elevii nu doar execută cod, ci gândesc critic și aplică noțiuni învățate.

-lucrează colaborativ, discută posibile soluții și învață unii de la alții.

-primesc explicații sau lămuriri doar dacă cer, încurajând autonomia.

Rezultate:

Devin mai conștienți de greșelile frecvente în programare și dobândesc încredere în capacitatea lor de a rezolva probleme.

• înţelegerea clară şi profundă a noului material predat;

• raportarea noilor informaţii la sistemul informaţiilor anterior construite;

• interpretarea critică, prelucrarea personală a materialului de către elevi/stundenţi;

• implicarea elevului/studentului în procesul de învăţare cu susţinere motivaţională şi efort propriu” (Iucu, R., B., 2008, pp.204-205).