<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>Difractia luminii by Safta Iustin</title>
      <link>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w</link>
      <description></description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2018-06-05 09:43:09 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2026-03-16 11:47:38 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url></url>
      </image>
      <item>
         <title>        ★·.·´¯`·.·★ DIFRACTIA LUMINII ★·.·´¯`·.·★</title>
         <author>safta_justinian</author>
         <link>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265857909</link>
         <description><![CDATA[<div>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;<mark>&nbsp;</mark><strong><mark>Difracţia</mark></strong><mark>: este un fenomen complex, de compunere coerentă a radiaţiei provenită de la mai multe surse din spaţiu.</mark><br>&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;În esenţă ea reprezintă ansamblul fenomenelor datorate naturii ondulatorii a luminii, fenomene care apar la propagarea sa într-un mediu cu caracteristici eterogene foarte pronunţate.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2018-06-06 12:17:50 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265857909</guid>
      </item>
      <item>
         <title>            Aparitia difractiei in obiectivele diafragmate</title>
         <author>safta_justinian</author>
         <link>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265858432</link>
         <description><![CDATA[<div>        Analizind comportamentul razelor marginale (tangente la deschiderea d) care se proiecteaza in focarul lentilei L2, F, adica pe axa optica, observam ca nu implica diferente de drum optic si deci nu exista diferente de faza, iar imaginea proiectata va fi cea asteptata. Daca insa analizam imaginea proiectata in punctul B pe ecranul E, observam ca apare o diferenta de drum optic intre raza superioara BN si raza inferioara BM. Aceasta creeaza la nivelul ecranului E, in punctul B, o iluminare a carei variatie este<br> redata aproximativ in figura de mai jos.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/294053485/c42c3ca786e3bc1ef1dc0395f0a56105/difractia.jpg" />
         <pubDate>2018-06-06 12:20:05 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265858432</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>safta_justinian</author>
         <link>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265859988</link>
         <description><![CDATA[<div>        Se poate demonstra ca difractia este proportionala cu lungimea de unda a luminii si invers proportionala cu deschiderea d.<br>        Sa luam urmatorul exemplu: doua surse luminoase S1 si S2 independente si situate la infinit, proiecteaza lumina lor asupra unei lentile care, la randul ei, determina formarea a doua imagini ale surselor, pe un ecran de proiectie. </div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2018-06-06 12:27:58 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265859988</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>safta_justinian</author>
         <link>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265862384</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/294053485/0358defc79c1a45c58d4ee5df1ab4c6a/F_r__titlu.png" />
         <pubDate>2018-06-06 12:39:26 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265862384</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>safta_justinian</author>
         <link>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265863184</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/294053485/37193d085fc4787d8bd281295260c721/fdgsfddfdfddfdffddf.png" />
         <pubDate>2018-06-06 12:43:23 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265863184</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>safta_justinian</author>
         <link>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265863836</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/294053485/145eb01b1788c87c51602060d313825b/eretertertert.png" />
         <pubDate>2018-06-06 12:46:37 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265863836</guid>
      </item>
      <item>
         <title>                                                                                                                  ISTORIC</title>
         <author>saftaalina</author>
         <link>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265893835</link>
         <description><![CDATA[<div>        <mark>In anul 1960 T.H. Maiman a realizat pentru prima data producerea de vibratii coerente in domeniul optic (infrarosu, vizibil si ultraviolet) cu ajutorul unui laser (denumire de la Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation- amplificarea luminii prin emisia stimulata a radiatiei)<br></mark><br>        Existenta <mark>emisiei stimulate</mark> (sau a emisiei induse) a fost sugerata in 1917 de A. Einstein, din necesitatea de a demonstra formula lui M. Planck pentru radiatia corpului negru.<br><br>        <mark>Emisia indusa</mark> este fenomenul invers procesului de absorbtie a undelor electromagnetice de catre substanta (atomi, molecule sau ioni). Cand un foton este absorbit de un sistem atomic energia fotonlui se adauga la energia interna a sistemului, aceasta trcand intr-o stare energetica excitata. Fie nivelul de energie corespunzator starii fundamentale si cel corespunzator starii excitate. Frecventa a radiatiei absorbite sau a celei emise spontan de sistem va fi data de relatia: unde h este constanta lui Planck.<br><br>       Sistemul atomic excitat va ramane in aceasta stare un timp scurt ( ) dupa care va reveni in starea fundamentala de la care a plecat emitand radiatii de aceasi frecventa cu cea absorbita.Aceast emisie se poate face pe doua cai: fie prin emisie spontana, cand sistemul emite radiatie in mod natural revenind pe nivelul energetic E1, fie prin emisie stimulata, cand revenirea sistemului in starea inferioara 1 se face sub influenta "ciocnirii" cu un foton a carui lungime de unda este egala cu cea a radiatiei pe care sistemul o poate emite (conditia de prag).</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2018-06-06 14:41:15 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265893835</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>saftaalina</author>
         <link>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265897361</link>
         <description><![CDATA[<div>https://youtu.be/4bCUTLWyicM</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2018-06-06 14:53:47 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265897361</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>safta_justinian</author>
         <link>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265907546</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/294053485/cf83f9104f743556c0feb041f145161b/1.png" />
         <pubDate>2018-06-06 15:34:07 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/safta_justinian/5dgvwk5ldy8w/wish/265907546</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
