Iarna, satul românesc devine un colț de rai. Este singurul anotimp din an în care domnește principiul repaosului și al odihnei. În timp ce grâul germinează sub stratul mare de zăpadă, casele țăranilor, calde și primitoare, se pregătesc de sărbătoare.

Sărbătorile de iarnă la români încep odată cu Sf. Nicolae, la 6 decembrie și se încheie în 24 februarie, cu Dragobetele, care marchează începutul primăverii și al anului agricol.

Sărbătorile de iarnă petrecute în mijlocul satului românesc reprezintă o experiență unică, deopotrivă încărcată de veselie, dramatism, ironie și poezie. Un amalgam de contraste pe care doar românii îl pot armoniza atât de bine. Mesele îmbelșugate, poveștile și colinda tristă, cântecul vesel, dansul dramatic, căldura și ospitalitatea gazdelor, toate acestea te scot din cotidian. Mai greu este să alegi o zonă anume. Indiferent dacă ești în Moldova, în Transilvania, în Oltenia sau în Dobrogea, iarna are o încărcătură și o aromă anume. Tradițiile și obiceiurile românilor diferă de la o zonă la alta, dar frumusețea lor, unicitatea și ineditul sunt cuvinte care nu lipsesc din nici o descriere. Cele mai multe tradiții și obiceiuri care înconjoară sărbătorile de iarnă se respectă cu strictețe în zonele rurale din Bucovina și Maramureș. Conform tradiției, sărbătorile de iarnă se petrec acasă în familie, alături de cei dragi.

    Oamenii s- au ascuns repede în case, să se adăpostească de gerul tăios. Focurile din sobe își ițeau flăcările roșii- albăstrui, parcă îndemnând la tihnă, după o vreme agitată de muncile toamnei. Copiii erau cei mai bucuroși și scoteau chiote de bucurie în drumul spre școală. Știau  că  a sosit anotimpul cel mai iubit, care le aduce veselie și daruri. În curând vor trebui să își lustruiască ghetuțele, pentru Moș Nicolae, apoi să învețe poezii și colinde, pentru Moș Crăciun.

     Peste sat s- a întins pătura groasă și albă de nea. Sclipește ca podeaua dintr-o sală imensă de bal. Peste întinderea lucie nu vezi nici un om, nici o vietate. 

   Gerul s- a mai înmuiat abia a treia zi și satul parcă s- a trezit la viață.

 

Brăduțule înverzit,

De un an tot te- am visat

Încărcat cu globulețe

Și cu beteală- mbrăcat.

 

Astăzi ziua a sosit

Când te voi împodobi

Cu găteală lucitoare

Și cu luminițe- mii.

 

Mâine vine Moș Crăciun

Și el sigur va lăsa

Cadoul cel mult dorit

Chiar aici, sub poala ta.