<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>PLAN DE LECȚIE by Bogdan Miulescu</title>
      <link>https://padlet.com/bogdanmiulescu1/3k7t2xa9tfccda0t</link>
      <description></description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2025-08-20 16:52:15 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2025-08-21 09:57:21 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url></url>
      </image>
      <item>
         <title></title>
         <author>bogdanmiulescu1</author>
         <link>https://padlet.com/bogdanmiulescu1/3k7t2xa9tfccda0t/wish/3550189114</link>
         <description><![CDATA[<p>PROIECT  DIDACTIC</p><p><br/></p><p>Clasa: a VI-a</p><p>Aria curriculară: „Om şi societate”</p><p>Disciplina: Istorie</p><p>Unitatea de învăţare: Călători şi călătorii. Europa şi „Lumea Nouă”</p><p>Conţinut: Călătoriile şi percepţia spaţiului în Evul Mediu</p><p>Tipul conţinutului: dobândirea de noi cunoştinţe</p><p>Obiectivul general: </p><p>·	însuşirea de către elevi a informaţiilor privitoare la cunoaşterea spaţiului geografic, a exploratorilor şi a mijloacelor de transport utilizate de aceştia.</p><p>Competenţe generale:</p><p>    1. Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi reprezentărilor de timp şi spaţiu. </p><p>    2. Utilizarea critică şi reflexivă a limbajului de specialitate şi a surselor istorice. </p><p>    3. Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale. </p><p>    4. Folosirea autonomă şi responsabilă a instrumentelor necesare învăţării permanente.</p><p>Competenţe specifice:</p><p>1.1. Localizarea în spaţiu a lumii cunoscute în diverse perioade;</p><p>1.2. Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la faptele şi procesele istorice;</p><p>2.1. Utilizarea adecvată a termenilor istorici/limbajului de specialitate în prezentarea unui fapt/proces istoric;</p><p>2.2. Utilizarea gândirii critice în analiza surselor de informare;</p><p>2.3. Identificarea elementelor de cauzalitate prezente în surse variate;</p><p>3.2. Asumarea cooperării în grupuri de învăţare;</p><p>3.3. Descrierea consecinţelor deciziei şi acţiunii umane;</p><p>4.1. Utilizarea informaţiilor cu ajutorul resurselor multimedia.</p><p>Obiective operaţionale:</p><p>    * Informaţionale; elevii să fie capabili:</p><p>O1. Să evidenţieze importanţa cunoaşterii spaţiului geografic în Evul Mediu;</p><p>O2. Să identifice teritoriile cunoscute de europeni ca urmare a contactelor comerciale;</p><p>O3. Să remarce rolul jucat de exploratorii arabi şi de cei nordici în descoperirea de noi teritorii;</p><p>O4. Să identifice principalele caracteristici ale expediţiilor iniţiate de către Marco Polo în Asia;</p><p>O5. Să remarce importanţa mijloacelor de transport folosite de navigatori în Evul Mediu;</p><p>O6. Să utilizeze în mod corect termenii istorici întâlniţi în conţinut.</p><p>    * Formative: să dezvolte capacităţi de analiză, sinteză, corelare şi sistematizare.</p><p>Strategia didactică:</p><p>1.	Metode şi procedee: expunerea, explicaţia, problematizarea, conversaţia euristică, brainstorming-ul, învăţarea prin descoperire, dezbaterea.</p><p>2.	Forme de organizare a activităţii elevilor:</p><p>·	activitate frontală</p><p>·	activitate individuală</p><p>3.	Resurse:</p><p>a) oficiale: </p><p>Programa şcolară pentru disciplina Istorie, clasele V-VIII, elaborată de către MEN;</p><p>Planificarea calendaristică anuală pentru clasa a VI-a;</p><p>Planificarea domeniului de conţinut: Călători şi călătorii. Europa şi „Lumea Nouă”</p><p>Atlas istoric şcolar (coordonatori Ileana Căzan, Camelia Brâncoveanu, Iuliana Voicu), Bucureşti, Editura Aramis, 2001;</p><p>Harta Marilor descoperiri geografice.</p><p>b) temporale: durata - 50 de minute.</p><p>c) spaţiale: cabinetul de istorie/sala de clasă.</p><p>4.	Bibliografie:</p><p>·	Manualul de istorie pentru clasa a VI-a, autor: Magda Stan, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2018;</p><p>·	S. Goldenberg, S. Belu, Epoca marilor descoperiri geografice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1971;</p><p>·	I.P. Maghidovici, Istoria descoperirilor geografice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1959.</p><p>·	Patricia S Daniels, Stephen G. Hyslop, Istoria lumii, vol. III - Marile descoperiri geografice şi Revoluţia industrială, Bucureşti, National Geographic, 2010.</p><p><br/></p><p>STRUCTURA CONŢINUTULUI</p><p><br/></p><p>1. Managementul organizatoric (2 min.)</p><p>2. Reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior (15 min.)</p><p>3. Anunţarea titlului şi a obiectivelor noului conţinut (3 min.)</p><p>4. Comunicarea şi însuşirea noilor cunoştinţe (20-25 min.)</p><p>5. Evaluarea cunoştinţelor (5-10 min.)</p><p>6. Tema pentru acasă (1 min.)</p><p><br/></p><p>Schiţa conţinutului predat</p><p><br/></p><p>         Încă din Preistorie, oamenii au călătorit pe apă sau pe uscat pentru a descoperi noi locuri. Timp îndelungat, oamenii au crezut că Pământul este plat. În secolul al XV-lea a fost redescoperită ideea antică, privind forma sferică a planetei.</p><p>    Motivele călătoriilor:  </p><p>§	căutarea hranei (locuri fertile); </p><p>§	comerţul (noi mărfuri, mirodenii, esenţe, mătase);</p><p>§	exemple de negustori medievali care au călătorit: Marco Polo sau negustorii arabi;  </p><p>§	cucerirea de noi teritorii; de exemplu: războinicii vikingi au ajuns în jurul anului 1000 până pe coasta de nord-est a Americii.</p><p>    Mijloacele de transport folosite:  </p><p>§	pe uscat s-a folosit forţa animalelor: cămile, catâri, cai;</p><p>§	pe apă s-au folosit corăbiile; </p><p>§	în secolul al XV-lea a fost construit un nou tip de corabie, cu pânze, numită caravelă.</p><p>    Mijloace de orientare în spaţiu:</p><p>§	hărţi ale ţărmurilor, denumite portulane; </p><p>§	busola;</p><p>§	astrolabul (instrument care permitea orientarea pe mări şi oceane în funcţie de poziţia stelelor).</p>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2025-08-21 09:57:20 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/bogdanmiulescu1/3k7t2xa9tfccda0t/wish/3550189114</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
