<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>Obiective turistice by Ainhoa Dican</title>
      <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce</link>
      <description>Creat de PFLP
</description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2021-01-12 10:27:44 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2024-07-16 20:32:27 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url></url>
      </image>
      <item>
         <title>Manastirea Hurezi</title>
         <author>stefaniamarcu71</author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077888751</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Mănăstirea Hurezi</strong> sau <strong>Mănăstirea Horezu</strong>, cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brancoveanu(1688-1714), sinteză a artei românești din acel timp, a fost construită între anii 1690 și 1693, biserica mare a așezământului fiind târnosită la 8 septembrie 1622.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/941112880/755472a4a69b7d30c41ccb1abdca8400/download.jpg" />
         <pubDate>2021-01-12 10:34:57 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077888751</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Sighișoara</title>
         <author>dicanainhoa</author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077890366</link>
         <description><![CDATA[<div>Aflată pe malul Târnavei Mari, mai are astăzi doar 9 din cele 14 Turnuri ale meșteșugarilor, dar noi nu ne-am face griji că asta ne lasă fără suficiente obiective istorice cu care să ne umplem sejurul. Dacă nu ai ajuns încă să vezi Sighișoara, prima impresie va fi aceea că ai fost teleportat într-o poveste desprinsă din Evul Mediu și că, din moment în moment, un cavaler călare îmbrăcat în armură de oțel îți poate tăia calea. Senzația va căpăta tot mai multă putere pe măsură ce vei căuta să vizitezi Turnul cu Ceas, considerat principalul obiectiv turistic care adăpostește, printre altele, Sala Armelor și Camera de Tortură.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://cdn.thecrazytourist.com/wp-content/uploads/2018/08/ccimage-shutterstock_428692021.jpg" />
         <pubDate>2021-01-12 10:35:31 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077890366</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Arcul de Tiumf</title>
         <author>danielabanut</author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077893918</link>
         <description><![CDATA[<div><strong><br>Arcul de Triumf</strong> este un monument situat în partea de nord a Bucurestiului, în sectorul 1, la intersecția soselei Kiseleff cu bulevardele Constantin <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Prezan"><em> </em></a><em>Prezan</em>, Alexandru<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Averescu"><em> </em></a><em>Averescu</em> și Alexandru Constantinescu. Monumentul, proiectat de Petre Antonescu, a fost construit în perioada 1921-1922, renovat în perioada 1935-1936, și din nou renovat începând din 2014.El comemorează victoria României în Primul Razboi Mondial.<br>Arcul de Triumf are 27 m înălțime, cu o singură deschidere și este de formă paralelipipedică. Machetele au fost executate de artiști plastici, iar pentru cioplirea marmurei de Ruschita, pe lângă  sculptorii autohtoni, s-a apelat și la un număr de zece sculptori din Italia.<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Arcul_de_Triumf_din_Bucure%C8%99ti#cite_note-4"><sup><br></sup></a><br></div>]]></description>
         <enclosure url="https://static.thousandwonders.net/Arcul.de.Triumf.original.4773.jpg" />
         <pubDate>2021-01-12 10:36:46 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077893918</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Castelul Corvinilor</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077896740</link>
         <description><![CDATA[<div><strong><br>Castelul Corvinilor</strong>, numit și <strong>Castelul Huniazilor</strong> sau al <strong>Hunedoarei</strong> este cetatea medievală a Hundoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectura gotica din Romania.</div><div>Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat<sup>]</sup> în „top 10 destinații de basm din Europa”</div><div>Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitate (civilă și militară) din România aflată încă "în picioare"<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Corvinilor#cite_note-7"><sup><br></sup></a><br></div>]]></description>
         <enclosure url="http://www.infotravelromania.ro/blog/wp-content/uploads/2014/11/Castelul-Corvinilor-18_resize.jpg" />
         <pubDate>2021-01-12 10:37:50 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077896740</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Cimitirul Vesel de la Săpânța</title>
         <author>dicanainhoa</author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077905808</link>
         <description><![CDATA[<div>Locul este o adevărată manifestare a artei, o imagine total opusă peisajului sumbru la care te aștepți când intri într-un cimitir. Este presărat cu cruci de mormânt pictate în culori vesele ce conțin scene ilustrative din viața celor trecuți în neființă.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://playtech.ro/stiri/wp-content/uploads/2019/08/C%C3%A2t-cost%C4%83-de-fapt-un-loc-de-veci-%C3%AEn-Cimitirul-Vesel-din-S%C4%83p%C3%A2n%C8%9Ba-1.jpg" />
         <pubDate>2021-01-12 10:41:07 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077905808</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Pestera Scarisoara</title>
         <author>danielabanut</author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077931449</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Peștera Scărișoara</strong> sau <em>Ghețarul de la Scărișoara</em> adăpostește cel mai mare ghetar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scarisoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Garda<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_G%C3%A2rda_de_Sus,_Alba"> </a>de Sus, judetul Alba.Drumul spre peșteră pornește din comuna Gârda de Sus, situată pe valea Arieșului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1 km, la gura Văii Ordâncușa. De aici există trei variante. Prima este poteca turistică marcata cu cruce roșie, care mai întâi trece prin cătrumul Mununa și după un traseu de 10 km, ajunge la Peștera Scărișoara. Cea de a doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncușei, de 23 km. care duce până în cătunul Ghețar. Ultima și cea mai nouă variantă este pe Valea Gârda Seacă.</div>]]></description>
         <enclosure url="http://www.destinatii.info/wp-content/uploads/2014/11/Pestera-Scarisoara-001-800x533.jpg" />
         <pubDate>2021-01-12 10:50:07 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077931449</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Muzeul Trovantilor</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077931586</link>
         <description><![CDATA[<div><br>Muzeul Trovanților cu o suprafață de 1,10 hectare, este declarat arie protejata prin <em>Hotărârea de Guvern Nr.1581 din 8 decembrie 2005</em> (privind <em>instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone</em>)<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Trovan%C8%9Bilor#cite_note-3"><sup>]</sup></a> și este inclus în Parcul national Buila-Vanturita.</div><div>Rezervația naturală reprezintă un muzeu geologic în aer liber, o zonă cu mici denivelări aflată la baza unei cariere de nisip, în a cărui perimetru se găsesc mai multe formațiuni geologice, cu dimensiuni de la câțiva centimetri până la câțiva metri și forme neregulate, sferice sau elipsoa; cunoscute sub denumirea de trovanți.<br><br></div>]]></description>
         <enclosure url="http://www.valceaturistica.ro/wp-content/uploads/atractii-turistice/muzeul-trovantilor/muzeul-trovantilor-costesti-valcea-03.jpg" />
         <pubDate>2021-01-12 10:50:10 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077931586</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Podul lui Dumnezeu</title>
         <author>dicanainhoa</author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077932333</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Podul lui Dumnezeu</strong> (Podul Natural de la Ponoarele) este unicul pasaj rutier natural funcțional la nivel național, traversat de DJ 670 Baia de Arama-Drobeta Turnul Severin, fiind un vestigiu al Peșterii Podului ce a rezultat prin surparea tavanului acesteia. Este cel mai mare pod natural al țării și al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lățime, 22 m înălțime și 9 m grosime), dar singurul din lume deschis traficului rutier (inclusiv de mare tonaj).</div>]]></description>
         <enclosure url="https://www.trecator.ro/wp-content/uploads/2016/03/Podul-lui-Dumnezeu-2-1024x685.jpg" />
         <pubDate>2021-01-12 10:50:27 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077932333</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Castelul Peles</title>
         <author>stefaniamarcu71</author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077944254</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Castelul Peleș</strong> este un palat din Sinaia, construit între anii 1873 și 1914. Construită ca reședință de vară a regilor Romaniei, clădirea se află, în prezent, în proprietatea Familiei Regale<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Familia_Regal%C4%83_a_Rom%C3%A2niei"> </a>a Romaniei și adăpostește Muzeul National<a href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muzeul_Na%C8%9Bional_Pele%C8%99&amp;action=edit&amp;redlink=1"> </a>Peles.Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter de unicat și este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/941112880/28790ee5d6c6ecc4c6dfb7016ad757c1/download.jpg" />
         <pubDate>2021-01-12 10:54:36 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077944254</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Lacul Vrajitoarelor</title>
         <author></author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077969834</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Lacul Vrăjitoarelor</strong> este un lac natural de apa dulce din orașul Ocna Sibiului , judetul SIbiu , Transilvania , Romania. . Este unul dintre numeroasele lacuri ale minei Ocna Sibiului , o mare mină de sare care are una dintre cele mai mari rezerve de sare din România. Lacul Vrăjitoarelor și Lacul Vede sunt singurele lacuri de apă dulce ale minei, celelalte fiind lacuri sărate. Lacul este foarte mic și devine o mlaștină, ceea ce îl face nepotrivit pentru înot. Adâncimea maximă a lacului este de 0,25 metri (9,8 in).</div>]]></description>
         <enclosure url="https://cmedia.romaniatv.net/image/201408/full/locuri_misterioase_din_romania_2_58431400.jpg" />
         <pubDate>2021-01-12 11:03:31 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077969834</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Marea Neagra</title>
         <author>danielabanut</author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077972524</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Marea Neagră</strong> este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord , la nord-est  și la sud . Este situată între Europa și Asia, având ca state riverane Rusia, Ucraina, Romania,Bulgaria, Turcia și Georgia. Prin stramtoarea Kerci este legată de Marea Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar prin stramtoarea Dardanele de Marea<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Egee"> </a>Egee și deci de Marea<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83">Mediterană</a>. Marea Neagră este, din punct de vedere <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrologie">hidrologic</a>, un rest al <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Sarmatic%C4%83">Mării Sarmatice</a> și prezintă o serie de aspecte unice în lume : <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_salmastr%C4%83">ape salmastre</a> (în medie 16-18 grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane), stratificare între apele de suprafață <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigen">oxigenate</a> și cele adânci anoxice (fenomen denumit <em>euxinism</em>), <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Liman">limane</a> la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicve. În zona <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Litoralul_rom%C3%A2nesc">litoralului românesc</a> salinitatea scade și mai mult, în mod obișnuit fiind între 7 și 12 la mie.</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2021-01-12 11:04:28 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077972524</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Biserica din Pustietate</title>
         <author>dicanainhoa</author>
         <link>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077974159</link>
         <description><![CDATA[<div>Acest loc se găseşte între orașul Carei și comuna Petrești, Satu-Mare.</div><div>Despre acest loc nu se ştiu foarte multe detalii, însă însă există o legendă potrivit căreia biserica se deschidea doar o dată pe an, de Sfântă Mărie, la miezul nopții. </div><div>Ușa bisericii s-ar fi deschis singură, fără chei sau intervenția cuiva şi tot singură s-ar fi închis.</div>]]></description>
         <enclosure url="https://www.satmareanul.net/wp-content/uploads/2020/09/biserica-in-patru.jpg" />
         <pubDate>2021-01-12 11:05:02 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/dicanainhoa/3byj2d8h92qz4oce/wish/1077974159</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
