Numele popular de Florii păstrat pentru praznicul Intrării Domnului în Ierusalim provine de la numele sărbătorii antice romane (păgâne) a primăverii, Floralia, care se desfășura în antichitate cam în perioada în care astăzi se sărbătorește Intrarea Domnului în Ierusalim. Calendarul liturgic creștin l-a înlocuit pe cel păgân, inclusiv în memoria oamenilor. Dar, întrucât la începuturile instituirii creștinismului în Imperiul Roman acestea erau încă o realitate sau cel puțin o amintire recentă, suprapunerea calendaristică a fost astfel gândită încât sărbătorile păgâne să fie cu totul înlocuite cu cele creștine, uneori acestora suprapunându-li-se temporal celebrările creștine. În limba română, memoria populară a păstrat însă pentru praznicul creștin numele sărbătorii antice. 

„Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta, dar nu precum voiesc Eu, ci precum voiești Tu“ (Matei 26, 39).

Aflăm din Sfânta Scriptură că Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, avea locul preferat de rugăciune în grădina Ghetsimani, loc a cărui nume înseamnă „presă de ulei“ și care se află în estul Ierusalimului, nu departe de Templu. Domnul Iisus a ales această grădină ca loc unde să-și trăiască ultimele Lui clipe înainte de-a fi prins, judecat, condamnat și răstignit. Domnul Iisus a dat în grădina Ghetsimani, cea mai mare luptă a vieții sale pământești. În noaptea aceea, acolo, a avut loc apogeul suferințelor Domnului Iisus. În acest fel, Ghetsimani a devenit un nume ce semnifică un loc al unei imense suferințe și al unui extraordinar curaj al supunerii