• Pentru fiecare resursă inclusă în colecție, trebuie să adăugați următoarele elemente:

1. Titlul resursei

2. Linkul direct către resurse

3. Tipul fișierului sau formatul (video, PDF, joc, platformă interactivă etc.

4. Un rezumat scurt (2–3 rânduri) care să descrie conținutul și utilitatea resursei

5. Nivelul curricular (ex: clasa a VII-a, gimnaziu, liceu, ciclul primar etc.)

Reflecție scrisă: Completați un paragraf structurat conform modelului Rolfe's reflective model , care răspunde la următoarele întrebări:

Ce? Ce criterii am folosit pentru selecția și organizarea resurselor?

Și ce? Cum ajută această listă proiectarea lecțiilor și alegerea strategiilor didactice?

Și acum ce? Cum intenționez să întrețin, actualizez și reutilizez această colecție pe termen lung?

Încărcați în această activitate linkul către colecție și reflectarea scrisă.

Competențe DigCompEdu vizate prin acest artefact:

DCE 2.1 – Selectarea resurselor digitale

DCE 2.3 – Gestionarea, protejarea și partajarea resurselor digitale

DCE 3.1 – Predare asistată de tehnologie

DCE 6.1 – Informare și alfabetizare media

https://mec.gov.md/ru/content/discipline

(Este recomandat să adaptați un șablon deja existent pentru disciplina voastră.)

Structurați lecția în patru etape ERRE , oferind detalii clare pentru fiecare fază:

Evocare

Realizarea simțului

Reflecție

Extensie

Introduceți în fiecare fază activități diferențiate pentru cel puțin două până la patru „persoană” (profiluri de elevi). Pentru fiecare activitate:

Indicați Resursele Digitale de Învățare (RDÎ) folosite pentru adaptarea conținutului.

Asigurați coerența dintre obiective, activități, resurse și profilurile elevilor.

Includeți obiective SMART , în deschiderea planului (Specifice, Măsurabile, Atingibile, Relevante, Încadrate în timp).

Introduceți linkuri active (hiperlegături) către toate resursele digitale folosite (documente, instrumente, fișe, platforme etc.).

Încărcați documentul PDF sau linkul către Google Docs (cu drepturi de vizualizare active) în această activitate pe Moodle.

Reflecție scrisă:

După încărcarea documentului, redactați în câmpul de text de pe Moodle un paragraf reflexiv structurat pe modelul Ce? Și ce? Și acum ce? , după cum urmează:

Ce? Ce structura pedagogice și decizii de proiectare am integrat în lecție? Ce „persona” am selectat și cum le-am reflectat în planificare?

Și ce? De ce este relevantă această abordare diferențiată pentru elevii mei? Ce rol au avut resursele digitale în personalizarea învățării?

Și acum ce? Cum intenționez să folosească această structură și plan în alte lecții și disciplină? Cum pot adapta șablonul la viitor?

10 itemi cu alegere multiplă, fiecare având un singur răspuns corect .

Feedback automat pentru fiecare întrebare (corect sau incorect, cu explicație succintă).

Scor automat generat de platformă.

Raport de rezultate care poate fi exportat sau vizualizat în platformă (scoruri, întrebări greșite, timp etc.).

Încărcați în Moodle :

Linkul activ către testul online (asigurați-vă drepturile de acces sunt corecte setate).

Ce? Ce tipuri de itemi am utilizat în test și de ce? Ce criterii am avut în vedere în formularea lor?

Și ce? Ce informații oferă raportul despre înțelegerea elevilor? Ce tipare, lacune sau nevoi am identificat?

Și acum ce? Cum voi ajusta lecția, activitățile sau resursele viitoare în baza acestor rezultate?

Mulțumesc.

🔹 Te asigururi că:

• formulezi o singură regulă, clar și concis;

• regula este aplicabilă tuturor participanților;

• nu se repetă regulile deja menționate;

• respectă opiniile colegilor.

Și ce? Cum contribuie acest pachet la pregătirea elevilor pentru învățarea din clasă? Cum susține fișa interactivă implicarea lor activă?

Și acum ce? Ce voi include în următorul pachet? Ce voi schimba în alegerea resurselor sau formularea sarcinilor?

● Conexiuni logice: stabiliți legături între tema aleasă și obiectivele educaționale.

● Crearea unei structuri logice : stabiliți activitățile pentru fiecare etapă a Clasei Inversate (pre

clasă, în clasă, post clasă).

● Secvențierea activităților: planificați activitățile în ordine logică, folosind aplicații precum

Trello sau Google Sheets.

● Revizuire: ajustați planul de lecție pe baza feedback-ului primit de la elevi și coleg

strategiile didactice și rezultatele așteptate ale învățării.

intermediul imaginilor, animațiilor, videoclipurilor, graficelor sau altor reprezentări vizuale.

Aceste resurse sunt concepute pentru a stimula interesul, a îmbunătăți reținerea informației și a

sprijini învățarea activă

Și ce? Cum contribuie acest pachet la participarea echitabilă a elevilor? Ce diferențe ar putea face pentru cei cu nevoi specifice?

Și acum ce? Ce alte formate voi include pe viitor pentru a extinde diferențierea? Cum pot încorpora această abordare în lecțiile mele?

a conceptelor studiate.

➢ Personalizarea procesului educațional: permite adaptarea activităților și materialelor la

nevoile individuale ale elevilor.

➢ Învățare activă: elevii sunt implicați direct în procesul de evaluare, ceea ce le crește

motivația și încrederea în propriile abilități.

○ Permit o evaluare rapidă și eficientă a nivelului de înțelegere al elevilor;

○ Exemple de platforme: Google Forms, Qiuzizz, Educație Interactivă.

2. Portofolii digitale

○ Elevii pot încărca lucrările lor în platforme precum Google Drive, unde acestea pot fi

analizate și comentate;

○ Portofoliile susțin reflecția asupra progresului personal și colaborarea între elevi.

3. Sondaje și chestionare:

○ Folosite pentru a identifica lacunele în cunoștințele elevilor înainte de lecția din

clasă.

4. Activități interactive în clasă:

○ Activități precum GPP (Gîndește Perechi Prezintă) sau „Mozaic” facilitează

colaborarea și învățarea prin feedback colegial

● Constructiv: să ofere sugestii pentru îmbunătățire, nu doar să evidențieze erorile.

● Prompt: să fie oferit cât mai curând posibil după ce elevul a finalizat o activitate.

● Clar: să fie ușor de înțeles pentru elev.

● Încurajator: să sublinieze punctele forte ale elevului și să-i ofere încredere în sine.

Exemple de feedback individualizat:

● "Ai folosit un vocabular bogat în această prezentare. Pentru a o îmbunătăți, poți adăuga

câteva exemple concrete pentru a ilustra mai bine ideile tale."

● "Rezultatele tale la acest test arată că ai o bună înțelegere a conceptului. Pentru a obține un

punctaj mai mare, poți acorda mai multă atenție la rezolvarea problemelor de tipul X."

Aspectele sau competențele specifice care sunt evaluate (ex. calitatea conținutului,

corectitudinea informațiilor, creativitatea).

2. Indicatori de performanță:

Descrieri detaliate ale așteptărilor pentru fiecare criteriu, oferind exemple concrete de

realizare.

3. Niveluri de performanță:

Clasificarea rezultatelor obținute în categorii distincte (ex. Insuficient, Satisfăcător, Bine,

Foarte bine, Excelent), fiecare fiind însoțită de o descriere clară sau punctaj.

4. Scală de evaluare:

Sistemul utilizat pentru a cuantifica performanțele (ex. punctaje numerice sau aprecieri

descriptive).

2. Ce dificultăți au întâmpinat elevii?

3. Sugestii pentru realizarea viitoarelor activități

● Teste formative și sumative. Evaluări pentru a compara cunoștințele înainte și după lecție.

● Analize de învățare (Learning Analytics). Utilizarea platformelor educaționale (Google

Classroom, Moodle etc.) pentru a obține date despre activitatea elevilor.

● Chestionare. Elevii oferă feedback despre cât de utilă li sa părut lecția, ce dificultăți au

întâmpinat și ce ar avea loc.

● Cât de util ți sa părut să studiezi materialele acasă? (1-Deloc util → 5-Foarte util)

● Cât de bine ai înțeles conținutul lecției înainte de a veni la clasă? (1-Deloc → 5-Complet)

● Ai prefera acest model în locul predării tradiționale? (Da/Nu/Parțial)

b) Atitudini față de învățare

● Te-ai simțit mai motivat să participi activ în clasă? (Da/Nu)

● Ai considerat că activitățile din clasă au fost mai interactive? (1-Deloc → 5-Foarte

interactiv)

c) Cunoștințe

● Ai reușit să aplici informațiile din materialele video/lecturi în timpul activităților din clasă?

(Da/Nu)

● Ce concept din lecție ți sa părut cel mai dificil? (Răspuns deschis)

d) Implementarea cu succes a acestei metode necesită:

● Utilizarea tehnologiilor educaționale potrivite.

● Comunicarea clară și structurată cu elevii.

● Analiza constantă a datelor pentru a îmbunătăți procesul educațional.

propriilor acțiuni și rezultate și identifică aspectele care pot fi îmbunătățite. În context educațional,

reflecția poate include întrebări precum:

● Ce a funcționat bine în activitatea de predare/învățare?

● Ce dificultăți au întâmpinat elevii și de ce?

● Ce ajustări sunt necesare pentru a răspunde mai bine nevoilor elevilor?

● Identifică ce tipuri de date sunt relevante pentru evaluare (ex.: observații, rezultate la teste,

răspunsuri din chestionare).

● Utilizează instrumente digitale, precum Google Forms, pentru a colecta și organiza datele în

mod structurat.

2. Analiza datelor:

● Evaluează datele pentru a identifica tipare, puncte forte și aspecte ce necesită îmbunătățire.

Exemplu: „Elevii care au folosit resurse interactive au obținut rezultate mai bune decât cei care au

utilizat doar materiale scrise.”

7

3. Reflecția:

● Analizează motivele din spatele rezultatelor și înțelege contextul acestora.

● Întrebări utile pentru reflecție:

- De ce au fost elevii mai implicați în activitățile practice?

- Ce metode pot adapta pentru a sprijini mai bine elevii cu dificultăți?

4. Planificarea acțiunilor:

Folosește concluziile analizei pentru a ajusta procesul educațional.

Exemplu: „Voi integra mai multe resurse multimedia pentru a sprijini elevii cu un stil de învățare

vizual.”

1. Descriere – Ce sa întâmplat?

2. Sentimente – Ce am simțit?

3. Evaluare – Ce a mers bine și ce nu?

4. Analiză – De ce sa întâmplat așa?

5. Concluzii – Ce am învățat?

6. Plan de acțiune – Ce voi face diferite date viitoare

Criterii de selectare a temei:

● să poarte caracter interdisciplinar, conectând mai multe discipline;

● să abordeze probleme reale, din viața elevilor sau a comunității lor;

● să permită aplicarea cunoștințelor teoretice în situații practice;

● să fie realizabilă cu resursele disponibile;

● să fie adecvată nivelului clasei, astfel încât să răspundă capacităților cognitive, intereselor și

experiențelor elevilor.

Pași recomandați pentru alegerea temei:

● Stabilirea unui context comun.

Discutați cu profesorii implicați pentru a identifica teme care se conectează la curriculumul

fiecărei discipline (ex.: energie regenerabilă, sustenabilitate, poluare, sănătate publică etc.).

● Analiza intereselor elevilor.

Consultați elevii pentru a descoperi care sunt subiectele de interes pentru ei.

● Evaluarea resurselor disponibile.

Alegeți o temă în funcție de resursele și instrumentele didactice disponibile (ex. laborator,

dispozitive digitale, materiale etc.).

● Biologie: Impactul apei asupra ecosistemelor.

● Chimie: Calitatea apei și metode de purificare.

● Matematică: Calculul consumului de apă.

● Geografie: Surse locale de apă și distribuție.

2. Analiza intereselor elevilor. Elevii își exprimă curiozitatea despre:

● Poluarea apei în comunitate.

● Cum pot economisi apă în viața de zi cu zi.

● Soluții inovative pentru reutilizarea apei.

3. Evaluarea resurselor disponibile. S-a stabilit că școala dispune de:

● Kit-uri pentru analiza apei (ex. senzori de pH portabile, truse de determinare a calității apei).

● Microscop, pentru observații asupra microorganismelor din apă.

● Software pentru procesarea datelor (ex. Excel, Google Sheets).

● Dispozitive digitale pentru cercetare și colectarea datelor ( calculatoare etc.).

de cercetare care pot fi abordate prin tema aleasă. Acest proces poate fi ghidat de întrebări

precum:

○ Ce aspecte ale temei pot fi explorate în cadrul disciplinei tale?

○ Ce competențe ale elevilor pot fi dezvoltate prin abordarea acestui subiect?

○ Utilizarea de hărți mentale: Împreună, creați o hartă mentală care să conecteze

tema la subteme, întrebări esențiale și activități posibile.

● Discuții bazate pe probleme: Identificați probleme autentice din viața reală care să inspire

activitățile proiectului.

Inspirație din proiecte existente: Analizați exemple de bune practici sau proiecte STEM/STEAM implementate cu succes în alte școli. ● Integrarea contextului local: Gândiți-vă cum tema proiectului reflectă realitățile comunității locale (ex.: resurse naturale, probleme de mediu, nevoile elevilor).

1. Fizică: Construirea unui model funcțional de sistem de filtrare a apei pentru a demonstra

metode simple de purificare și principiile fizice implicate.

2. Geografie: Analiza avantajelor și dezavantajelor utilizării resurselor de apă din diverse

regiuni, utilizând studii de caz despre poluare, consum și gestionarea resurselor.

3. Matematică: calcularea consumului mediu de apă pe zi al unei familii și identificarea

soluțiilor practice pentru reducerea risipei de apă, folosind exemplul de calcul reale sau

simulate.

4. Educație pentru societate: Dezvoltarea unui plan de conștientizare publică privind

importanța economisirii apei, incluzând campanii educaționale, afișe și materiale de

informare pentru comunitate.

5. Biologie: Studierea rolului apei în ecosisteme prin analiza importanței pentru plante,

animale și microorganisme. Elevii pot efectua experimente practice pentru a observa

efectele poluării apei asupra plantelor.

procesul de învățare.

discipline se pot dezvolta prin proiect.

● Alinierea cu conținuturile educaționale. Verificați ce conținuturi din curriculum sunt

relevante pentru tema proiectului.

● Planificarea integrării. Stabiliți activitățile și sarcinile care pot contribui la dezvoltarea

acestor competențe, asigurându-vă că fiecare disciplină are un rol clar în proiect.

● Stabilirea criteriilor de evaluare. Stabiliți metode de evaluare care să reflecte contribuțiile

fiecărei discipline și să măsoare progresul elevilor.

● Fizică: Experimentarea cu simulatoare digitale precum PhET pentru a demonstra

funcționarea panourilor solare.

● Biologie: Utilizarea aplicației iNaturalist pentru a documenta impactul ecologic local.

● Matematică: Analiza datelor de consum energetic cu Google Sheets sau Excel.

● Științe sociale: Crearea unui sondaj pe platforme precum SurveyMonkey pentru a evalua

opiniile comunității despre energia regenerabilă.

următoarele principii:

1. Conexiuni autentice: Activitățile trebuie să fie legate de probleme reale, care să solicite

elevilor gândire critică și soluționarea unor situații complexe.

2. Relevanță pentru elevi: Sarcinile trebuie să fie relevante pentru interesele și contextul de

viață al elevilor.

3. Colaborare: Profesorii trebuie să lucreze împreună pentru a integra conținuturile și

competențele vizate din mai multe discipline.

4. Evaluare integrată: Evaluarea trebuie să ia în considerare nu doar rezultatele finale, ci și

procesul de învățare și colaborare.

• imagine găsită pe Google fără autor

• imagine de pe Wikipedia (CC BY-SA)

• video YouTube cu restricții

• fotografie Pixabay (CC0)

Intră pe unul dintre aceste site-uri sigure:

• Pixabay (CC0)

• Pexels (CC0)

• Unsplash (licență proprie, foarte permisivă)

• Wikimedia Commons (CC BY / CC BY-SA)

• Alegeși o imagine potrivită pentru o lecție (ex.: apă, natură, corpul uman, transport etc.).

O inserează într-un slide Google Slides / Canva.

Adaugă mențiunea corectă de licență, de tip:

„Imagine: Pixabay / CC0 – liber de folosit fără atribuire.”

„Imagine: Wikimedia Commons / CC BY-SA 4.0 / Autor: John Doe.”

Licențierea corectă asigură protecția resurselor educaționale originale și permite partajarea acestora

într-un cadru legal.

• Stabilește scopul și obiectivele

• Structurarea conținutului.

  1. Introducere

• ➔ Prezintă tema și obiectivele.

• ➔ Evidențiază relevanța și motivează interesul.

  2. Dezvoltare

• ➔ Expune ideile principale în ordine logică.

• ➔ Ilustrează cu exemple, date și elemente vizuale.

• ➔ Leagă conținutul de obiectivele inițiale.

  3. Concluzii

• ➔ Recapitulează ideile cheie.

• ➔ Evidențiază lecțiile învățate și recomandările.

• ➔ Încheie cu un apel la acțiune sau gând final.

  Pasul 2: Crearea de resurse vizuale

• Folosește imagini și grafice relevante pentru subiectul STEAM. Acestea pot include diagrame, hărți conceptuale, imagini din lumea reală sau reprezentări vizuale ale datelor.

• Integrează multimedia. Animațiile și videoclipurile sunt excelente pentru explicarea unor concepte complexe, precum procesele fizice sau chimice. Există multe platforme online (precum YouTube, Mozaweb sau PhET) care oferă resurse vizuale educaționale gratuite

  Pasul 3: Design și interactivitate

• Utilizează un design atractiv și simplu.

• ●Evită să supraîncarci prezentarea cu prea multe informații pe o singură pagină.

• Folosește fonturi clare, culori și un design minimalist care să faciliteze citirea .

  Pasul 4: Testarea prezentării

modalitățile de dezvoltare profesio

Mulțumesc mult .......