<?xml version="1.0"?>
<rss version="2.0">
   <channel>
      <title>Limbajul tinerilor pe internet by alina rusu</title>
      <link>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba</link>
      <description>discutii online
</description>
      <language>en-us</language>
      <pubDate>2018-05-15 19:00:21 UTC</pubDate>
      <lastBuildDate>2025-11-08 12:51:29 UTC</lastBuildDate>
      <webMaster>hello@padlet.com</webMaster>
      <image>
         <url></url>
      </image>
      <item>
         <title></title>
         <author>lingvisticacomunicare1</author>
         <link>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261005865</link>
         <description><![CDATA[<div>cateva aspecte despre limbajul tinerilor pe internet</div>]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/266529403/fca2c167e9db369e080ea7eee7b40f25/bdv.pdf" />
         <pubDate>2018-05-15 20:02:16 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261005865</guid>
      </item>
      <item>
         <title>Trăim în secolul vitezei şi comunicăm în viteză. Acronime ca LOL, OMG şi FYI sunt foarte des folosite pe internet.  Potrivit pcmag.com, OMG a fost folosit pentru prima dată în 1917, FYI în 1941 iar LOL, folosit cu sensul de “little old lady” (micuța doamnă bătrână), în 1960. LOL înseamnă “laughing out loud”, folosit pentru a exprima hohote de râs. OMG este prescurtarea de la “Oh my God” (O, Doamne) iar FYI înseamnă “For Your Information” sau “For Your Interest” ( Pentru informarea ta, pentru interesul tău). Sunt atât de populare încât în luna martie a anului trecut aceste abrevieri au fost recunoscute oficial de lingviştii englezi fiind incluse în celebrul dicţionar Oxford, după mai bine de 20 de ani de când tot circulă pe internet. Au fost definite astfel încât şi necunoscătorii mediului online să ştie ce mesaje le transmit cunoscuţii pe Internet. Lingviştii englezi au considerat că frecvenţa utilizării acronimelor este un criteriu suficient de puternic pentru ca ele să fie introduse în dicționar. Acum, şi cei care nu utilizează des limbajul virtual pot afla ce mesaje se ascund în spatele prescurtărilor folosite în special de tineri. Lingviştii români spun însă că aceste acronime nu au ce căuta în dicţionarele noastre. Avem şi noi, însă, în limba română, astfel de abrevieri. “VIP”- persoană foarte importantă, este unul dintre ele. Şi-a găsit loc în paginile ultimei ediţii a DEX-ului şi tot frecvenţa utilizării a fost motivul care i-a determinat pe repezentanţii Academiei Române să îl includă în dicţionar.</title>
         <author>lingvisticacomunicare1</author>
         <link>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261006252</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2018-05-15 20:03:58 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261006252</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>lingvisticacomunicare1</author>
         <link>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261006837</link>
         <description><![CDATA[<div>Unul dintre cel mai des folosit acronim la nivel mondial este arhicunoscutul OK. Poate fi auzit în orice conversaţie, înlocuind tot mai des adverbul românesc  “bine”.  Toată lumea îl foloseşte, astfel că el apare pe parcursul dialogurilor aproape ca un lait-motiv menit să acoperă bâlbâielile şi enervantele “ă”-uri care suplinesc lipsa de dicţie a interlocutorilor. Îl folosesc puştii de grădiniţă pentru a-şi confirma prezenţa la joacă după somnul de după amiază, îl folosesc adulţii pentru a-şi da acordul în legătură cu o anumită problemă, îl folosesc şi bătrânii la jocurile de table sau cărţi, prin parcuri. Ce mai?  O.K. este în top. Prea puţini ştiu însă care este provenienţa acestei expresii. Primii emigranţi din Lumea nouă au întîlnit-o la câteva triburi de amerindieni, care foloseau, pentru afirmativ, cuvântul “okeh”.  Cea mai interesantă ipoteză este cea potrivit căreia celebrul O.K. provine de la iniţialele lui Otto Kraus. Acesta a lucrat la fabrica de automobile a lui Henry Ford, pe post de controlor tehnic de calitate. Orice maşină care ieşea de pe banda de montaj era considerată bună, doar dacă Otto Kraus îşi ştanţa iniţialele undeva pe caroseria ei, adică dacă îşi dădea OK-ul. O altă sursă spune că “OK” a apărut în Războiul de Secesiune din America ce a durat patru ani. În timpului acestui război între Nordul și Sudul Americii, existau niște tăblițe/aviziere unde erau trecuți toți morții căzuți pe câmpul de luptă. Notificările inițiale erau de genul “200 kills”(200 de morți) sau “300 kills”, și apăreau zilnic. În zilele în care nu se înregistra niciun deces se trecea pe tăbliță “O kills”, pentru ca mai apoi să se scurteze și să ajungă doar “OK”. Se mai spune că acronimul “OK” ar veni de la “oll korrect” (scriere comică de la “all correct”) și folosită de către umoriștii secolului al XIX-lea atunci când se referau la cuvintele stâlcite pronuntațe de politicien</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2018-05-15 20:06:04 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261006837</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>lingvisticacomunicare1</author>
         <link>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261007475</link>
         <description><![CDATA[<div>Cercetarea Organizaţiei “Salvaţi Copiii” arată că 70% din adolescenţi şi 54% din copii folosesc zilnic Internetul. Jumătate din părinţi afirmă că perioada zilnică petrecută de copilul lor în mediul online este de aproape o oră. În realitate, copiii declară că stau în medie câte trei ore pe zi navigând pe internet. Ca părinți și ca educatori trebuie să conștientizăm noul trend al marilor pericole pe care le poate genera Internetul. E momentul ca și noi, profesori și părinți să învățăm acest nou limbaj, cu ajutorul căruia probabil vom reuși să-i înțelegem și să ne facem înțeleși de adolescenții care la rândul lor vor deveni în curând adulți. Nu este foarte greu să facem acest lucru, există translatoare/dicționare online, unul dintre cele mai populare fiind http://www.teenchatdecoder.com/. Evident că acolo există o traducere în limba engleză, dar datorită globarizării avem dezvoltată “romgleza”, o “cotropire” a limbii naționale de către limba engleză.  Cum toate limbile cunosc  o anumită evoluție, și acest nou limbaj format din acronime, argouri și emoticoane va suferi o evoluție. Din păcate pentru adulți, evoluția aceasta va ține pasul cu dezvoltarea alertă a Internetului.</div><div><br>Avem nevoie de netiquette –codul bunelor maniere pe Internet –, dar nu este suficientă doar această bună purtare. Avem nevoie de a face încă un pas înainte în a învăța cum am putea să ne protejăm și să-i protejăm de potențiale pericole pe copii noștri atunci când îi lăsăm să navigheze liber de-a lungul și de-a latul lumii virtuale. </div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2018-05-15 20:08:28 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261007475</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>lingvisticacomunicare1</author>
         <link>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261008071</link>
         <description><![CDATA[<div><strong>Mic dictionar de mesagereza:</strong><br><br>Cf = ce faci?<br>Cff = ce faci fata?<br>bn = bine<br>np = no problem<br>Cmf = ce mai faci?<br>Cmz = ce mai zici?<br>Dnd = do not disturb (n.r. - nu deranja)<br>afk = away from keyboard (n.r. - plecat de la computer)<br>10x = thanks (n.r. - multumesc)<br>ms, msi = mersi<br>Bbl = Be Back Later (n.r. - revin mai tarziu)<br>brb = be right back (n.r. - revin imediat)<br>poop = pup<br>Omg = Oh, my God (n.r. - Dumnezeule!)<br>lma = la multi ani<br>LOL = laughing out loud (n.r. - rad cu gura pana la urechi)<br>xoxo = pupici</div>]]></description>
         <enclosure url="" />
         <pubDate>2018-05-15 20:11:08 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261008071</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>lingvisticacomunicare1</author>
         <link>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261682269</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/266529403/db1c6c060de4750c637c61196bd4e444/12345_1.png" />
         <pubDate>2018-05-17 17:30:09 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261682269</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>lingvisticacomunicare1</author>
         <link>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261687237</link>
         <description><![CDATA[]]></description>
         <enclosure url="https://padlet-uploads.storage.googleapis.com/266529403/e5a3486e514746140e1ecd84be88e719/1234_4.png" />
         <pubDate>2018-05-17 17:43:03 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261687237</guid>
      </item>
      <item>
         <title></title>
         <author>lingvisticacomunicare1</author>
         <link>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261689760</link>
         <description><![CDATA[<div>Socializare anonimă</div>]]></description>
         <enclosure url="http://agora.md/stiri/31612/anonymzoo---o-noua-retea-de-socializare-care-ti-permite-sa-te-exprimi-liber-si-in-anonimitate" />
         <pubDate>2018-05-17 17:48:58 UTC</pubDate>
         <guid>https://padlet.com/lingvisticacomunicare1/1q8cnr766iba/wish/261689760</guid>
      </item>
   </channel>
</rss>
