într-un program.

• Variabilele locale sunt vizibile doar în blocul în care au fost declarate.

• Variabilele globale sunt vizibile în tot programul.

1.Are un tip de returnare în față:

double suma (...)

– faptul că scrie double înainte de nume înseamnă că întoarce o valoare de tip double.

2.Are instrucțiunea return:

return s;

– funcțiile trimit un rezultat înapoi acolo de unde sunt apelate.

3.Este apelată și pusă într-o variabilă:

double r = suma(x1, x2, x3, x4);

– faptul că rezultatul funcției se păstrează într-o variabilă (r) arată că funcția dă o valoare.

int media (...)

Subprogramele au un nume prin care pot fi apelate.
Numele aici este media.

2. Are parametri:

int a, int b, int c, int d

Subprogramele pot primi valori de la programul principal.
media primește 4 valori.

3. Are corp propriu, separat de main:

int media (int a, int b, int c, int d)

{

int m;

m = (a+b+c+d)/4;

return m;

}

-aceste acolade { } formează corpul subprogramului.

-tot ce se întâmplă între acolade aparține doar funcției media.

-programul principal (main) nu vede codul din interior, ci doar poate apela funcția.

Faptul că are acest bloc separat de main demonstrează că este un subprogram.

void delta(int n)

-void înseamnă că nu returnează nicio valoare, deci nu este o funcție în sensul „care returnează ceva”.

-o procedură este exact o funcție care nu returnează nimic (void).

int x = 5;

}

-este vizibil doar în main

• Poți să îl folosești de câte ori vrei pentru a mixa legume sau fructe.

• Input: ingredientele

• Output: ce obții

-pui boabe, apă și apeși un buton => primești o cafea.

• Input = boabe și apă (parametrii)

• Output = cafeaua preparată (return)

• Apeși butonul => se aprinde.

• Ea face un lucru (aprinde lumina) dar nu îți dă ceva înapoi (nu returnează valoare).

• Cheia ta deschide doar camera ta (domeniu de vizibilitate limitat).

• Nu poți folosi cheia ta pentru camera altcuiva.

• doar afișare

• citire

• prelucrare de date fără rezultat returnat

Exemplu: citire(), suma(), afisare()